Ministrul Apărării, Radu Miruță, a contrazis 'narativele' conform cărora investițiile în industria națională de apărare ar avea ca scop intrarea României în război.

Creșterea capacității de producție vizează descurajarea, a spus vicepremierul, în cadrul celei de-a doua ediții a Defence Romania Security Dialogue.

Ministrul a mai spus că achizițiile realizate în comun cu alte state membre UE prezintă două avantaje: obținerea unui preț mai mic și livrarea mai rapidă.

'Nu înseamnă că dacă mărim capacitățile de producție, că dacă investim în apărare, vrem să atacăm pe cineva. Aud un narativ foarte des împins din unele zone, în spațiul public: 'Băgați România în război', 'Creșteți capacități de producție. O prostie!' Creșterea capacităților de producție se întâmplă cu un singur scop: de a descuraja. O țară democrată, o țară membră a atâtor tratate internaționale, cum este România, își pregătește armata pentru a reflecta o capacitate de descurajare mult mai mare. În mintea celor care se uită cu scopuri malițioase înspre România trebuie să se impregneze faptul că România are o capacitate de apărare, faptul că România crește suma de bani pe care o investește în apărare', a explicat Miruță.

Ministrul a atras atenția că articolul 3 din Tratatul Atlanticului de Nord prevede că fiecare stat membru are obligația de a-și crește capacitatea de apărare.

'Nu creștem taxele pentru a investi în industria națională de apărare, pentru a ajuta exclusiv ce se întâmplă în Ucraina, ci creștem taxele pentru că au fost niște decizii greșite în trecut. (...) Creștem investițiile în zona de apărare pentru a descuraja, nu pentru a fi ofensivi. Suntem prezenți la masa deciziilor europene și internaționale, extins cadrului european. Observația mea clară este că suntem mult mai mult luați în seamă de când aducem dovezi cum că nu așteptăm doar ajutorul altora, ci ne facem temele, investim mai mult în România, folosind acest ajutor, care e generat de parteneriatul cu alte țări, doar atunci când am făcut tot ce ține de noi', a afirmat Miruță.

El a contrazis acuzațiile vehiculate în spațiul public conform cărora programul SAFE nu ar fi 'transparent', iar banii ar fi folosiți 'pentru a cumpăra vechituri' din Germania sau Franța.

'Sunt două aspecte care gâdilă urechea celor care nu vor binele României. România nu este în situația de a alege dacă să se înzestreze militar cu aceste produse sau nu. Este deja o decizie a statului român validată prin Parlamentul României. România este în situația în care dacă să obțină aceste capabilități militare la un preț mai mic, prin SAFE, sau la un preț mai mare. Deci, opțiunea nu este între a le avea sau a nu le avea, ci este între a le avea cu un preț corect sau cu o dobândă și o apăsare financiară mai greu de transportat', a precizat vicepremierul.

Miruță a adăugat că a fost publicată întreaga listă și că în mandatul său toate achizițiile se vor face printr-o 'transparență aproape iritantă'. Astfel, va fi anunțat fiecare factor de decizie și fiecare parametru care a influențat decizia respectivă.

Totodată, a dat asigurări că Ministerul Apărării nu va influența cine vor fi subcontractorii proiectelor desfășurate prin Programul SAFE.

'Convingerea mea este că Ministerul Apărării, Ministerul Economiei, Guvernul României trebuie să asigure, prin contractele pe care le vom semna, o cale de acces a mediului privat local. Și am făcut asta în contractul pentru fabrica de pulberi de la Victoria, județul Brașov, în care celui care va face investiția în comun cu Guvernul României i-am menționat o condiție de a interacționa cu lanțul de aprovizionare local. Noi nu spunem cine să fie, cu subiect și predicat, firmele respective. Noi spunem că acesta este culoarul pe care firmele interacționează competitiv cu cel care este responsabil de producție acolo. Asta vom face și în contractele cu SAFE', a mai spus el. AGERPRES/(A - redactor: Irinela Vișan, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)