Majoritatea salariilor personalului Băncii de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău se situează la nivelul salariului minim pe economie, ceea ce poate genera o vulnerabilitate la păstrarea informațiilor științifice cu caracter secret, rezultă din bilanțul instituției pentru anul 2025, în timp ce lipsa de personal poate afecta ritmul de regenerare a soiurilor care se pot deprecia sau pierde.

Raportul de activitate întocmit de către BRGV pentru anul 2025 evidențiază că veniturile mici ale personalului care ar putea conduce la reorientarea unor angajați către alte structuri.

'Salariile personalului BRGV Buzău sunt foarte mici comparativ cu grila de salarizare a MADR, majoritatea situându-se la nivelul salariului minim pe economie; în condițiile în care BRGV deține cercetători cu titlul de doctor în științe, rezultate științifice valoroase, premii naționale și internaționale și brevete de omologare, aceștia sunt remunerați la nivelul salariului minim pe economie, existând riscul ca oricând unul sau mai mulți angajați să demisioneze, lăsând instituția în imposibilitatea de a-și desfășura activitatea. În același timp, nivelul scăzut de salarizare al BRGV Buzău nu este atractiv pentru personalul de cercetare, cât și pentru cel de execuție, fapt ce poate genera și o vulnerabilitate la păstrarea informațiilor științifice cu caracter secret, legate de patrimoniul resurselor genetice, existând riscul major de scurgere de informații sau chiar de sustragere a unor resurse genetice valoroase', atrage atenția în raport conducerea BRGV.

Pentru anul 2026, instituția de cercetare își propune regenerarea unui număr substanțial de resurse, în schimb, schema de personal nu este pe măsura necesităților astfel încât există posibilitate ca unele dintre soiuri să se deprecieze și în cele din urmă să fie pierdute.

'Principala problemă în resursele genetice românești o constituie neglijența omului. Chiar dacă un soi, spre exemplu, a fost depășit de alt soi, nu trebuie neglijat, trebuie păstrat pentru că vorbim de o structură genetică și de anumite segmente genetice de la acel soi care sunt valoroase și le putem folosi pentru obținerea altui soi. Am pierdut, așa cum știți, foarte multe soiuri, pierdem în continuare pentru că nu avem o strategie corectă de finanțare și de oameni care să fie implicați în această operațiune. Sunt mulți factori care conduc la distrugere și la pierderea acestor creații, neglijența omului, pe urmă importul de semințe care cultivate aici, prin polenizare, practic, impurifică și depreciază soiurile autohtone, bolile, dăunătorii, care contribuie la pierderea soiurilor. Sunt mulți alți factori care duc la mutații genetice, cum ar fi anumite substanțe chimice folosite în agricultură care pun presiune asupra genomului și apar mutațiile genetice și pierdem puritatea soiurilor respective. Provocarea este să reușim să regenerăm cât mai multe soiuri. Marea noastră problemă este aceea că avem resurse aduse în bancă, dar nu avem personal suficient care poate să ajute la regenerarea lor la timp. Astfel, pot să-și piardă germinația, viabilitatea sub ochii noștri', a declarat, pentru AGERPRES, directorul instituției, Costel Vînătoru.

BRGV are biobancate, până în prezent, peste 20.000 de soiuri de soiuri de legume, flori, plante aromatice și medicinale.

În anul 2025, instituția a obținut 14 certificate de omologare pentru speciile care au încheiat perioada de testare, alte 26 de soiuri fiind în curs de omologare.

'Aceste soiuri intră în patrimoniul țării noastre. Sperăm să recuperăm din resursele care s-au pierdut și să înscriem mai multe în catalogul oficial. Suntem pregătiți și anul acesta să înscriem soiuri în catalogul oficial, dar visul nostru este ca aceste soiuri să ajungă în cultură. Noi am făcut primul pas, dar vom avea o întâlnire cu reprezentanții care se ocupă de controlul, certificarea semințelor în România cu scopul de a-i convinge să identificăm fermierii care sunt autorizați și doresc să producă semințe românești. Multe dintre acestea pot fi cultivate în sistem ecologic, mai ales în contextul schimbărilor climatice, când fermierii sunt nevoiți să aplice tratamente chimice costisitoare și de multe ori nu atât de prietenoase cu mediul și în special cu sănătatea omului', a mai spus, pentru AGERPRES, Costel Vînătoru.

Printre soiurile omologate în anul precedent se numără tomate tip kumato bicolore, topinambur roz-cafeniu, varza Licurișca, busuiocul Miron, tomata litchi, un soi de salvie ornamentală, tomate de jar, castravetele amar Palade și alte câteva soiuri de ardei iute. O atenție deosebită a fost acordată soiurilor exotice care necesită aclimatizare pentru a putea fi stabilizate în vederea cultivării în România.

'BRGV Buzău acordă o atenție deosebită activității de aclimatizare de noi specii care nu au mai fost cultivate până acum în România. Tematica de cercetare pentru acest domeniu de activitate vizează până în prezent peste 200 de specii care se află în diverse stadii de aclimatizare și ameliorare. De remarcat că specialiștii BRGV Buzău au reușit să aclimatizeze și să breveteze peste 20 de specii noi care se regăsesc în cultură și sunt înscrise în Catalogul Național și în cel European al Plantelor de Cultură. De asemenea, un număr important din cele 200 de specii luate în studiu se află în stadiu avansat de aclimatizare. Dintre acestea menționam: Cistus ladanifer, migdale de pământ, spanacul longevității, spanacul de apă, castravete mexican, susan sălbatic, floarea balon, yakon, stevia dulce, Momordica cochinchinensis, dovlecel șarpe, planta unicorn, fasolea fluture, Sideritis cu cele cinci specii distincte, Aloe vera', informează instituția.

BRGV Buzău are ca obiect principal de activitate explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea-dezvoltarea și conservarea resurselor fitogenetice. AGERPRES/(A, AS - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: BRGV Buzau