Un raport de specialitate privind vegetația din Parcul Tineretului arată că 15% dintre arbori necesită intervenții corective, iar 5% necesită acțiuni imediate.

Autorii studiului recomandă: evitarea tăierilor radicale sau mutilante, menținerea arborilor maturi cu valoare ecologică ridicată, consolidarea diversității speciilor. Totodată, este subliniată importanța unui Registru verde, o bază de date digitale actualizată în timp real.

Raportul este rezultatul unei cercetări în teren realizată în vara și toamna anului 2025 de specialiști în peisagistică și arboricultură, la solicitarea Asociației Parcul Natural București. Studiul face parte din proiectul 'Reziliență climatică pentru Parcul Tineretului', finanțat prin programul Platforma de mediu pentru București, inițiat de Fundația Comunitară București.

'Majoritatea arborilor prezintă un nivel de risc scăzut spre moderat, însă aproximativ 15% dintre arbori necesită intervenții corective (tăieri selective, reduceri controlate), iar 5% dintre exemplare se încadrează în categoria de risc extrem, necesitând îndepărtarea în cel mai scurt timp și o înlocuire planificată în mod adecvat', conform documentului.

Pe termen mediu, se recomandă lucrări pentru revitalizarea solului prin: adăugarea de compost și îngrășăminte organice; aerisirea mecanică sau manuală a solului compactat; implementarea sistemelor pasive de udare, prin infiltrație lentă; monitorizare fitosanitară periodică și evaluarea anuală a arborilor.

Diana Culescu, specialistă în peisagistică, propune eliminarea pericolelor imediate și plantări care să diversifice fondul vegetal. De asemenea, atrage atenția asupra riscurilor pe care le prezintă pentru arbori tasarea solului din proximitate.

'Vegetația nu se debilitează peste noapte. E frumos să stai la umbră și să poți să te joci pe iarba de lângă arbori, dar la un moment dat, făcând acest lucru, din păcate, tasezi zona în care este arborele și acesta dispare, pentru că nu mai are acces la apă, la aer, la microorganisme. Asta nu se întâmplă de pe o zi pe alta. De aceea este necesar să avem instrumente, precum Registrul verde, și să reacționăm. Să venim cu soluții astfel încât să preîntâmpinăm astfel de probleme', a spus ea într-o dezbatere online organizată cu ocazia lansării raportului.

În cazul arbuștilor, ea recomandă ca intervențiile să se realizeze în mod adaptat pentru fiecare specie, argumentând că utilizarea aceluiași tip de instrumente, în aceeași perioadă a anului, împiedică dezvoltarea florilor.

În ce privește stratul acoperitor de sol, principala problemă o reprezintă tratarea uniformă a întregului covor vegetal, prin încercarea de a impune gazon pe suprafețe neadecvate.

'Principala problemă este că tot covorul vegetal este tratat în mod uniform - adică încercăm să punem gazon peste tot, iar asta nu poate să se întâmple. Și ajungem să avem sol expus, care duce la moartea microorganismelor și la deteriorarea întregului efectiv vegetal', a explicat ea.

Diana Culescu a oferit exemplul parcurilor din Franța, unde există peluze pe care e permis accesul oamenilor, dar care sunt închise periodic, pentru a permite regenerarea vegetației.

Conform raportului de specialitate, Parcul Tineretului reprezintă unul dintre cele mai ample și importante spații verzi din București, având o suprafață de aproximativ 80 de hectare și fiind realizat cu precădere în anii '70. În parc există peste 46 de specii de arbori, totalizând 6.500-7.000 de exemplare. Cele mai ample grupuri monospecie sunt formate din: salcâm japonez, pin negru, chiparos de baltă și dud alb.

'Deși aceste masive par stabile pe termen scurt, ele reprezintă o vulnerabilitate majoră pe termen lung. Uniformitatea masivelor predispune la dispariția simultană a unor porțiuni extinse de vegetație în cazul apariției unor factori de stres biotic sau abiotic', prevede studiul.

Se menționează că Parcul Tineretului constituie un ecosistem urban complex cu valoare ecologică ridicată pentru biodiversitatea locală, constituind și o 'articulație' în infrastructura verde a orașului. Astfel, el realizează legătura în Parcul Carol I, Parcul Natural Văcărești și Lunca Dâmboviței. AGERPRES/(AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)