Timiș/Destine, după Revoluția din Decembrie 1989 de la Timișoara: între a rămâne în țară și a emigra în Vest
Revoluția din Decembrie 1989 de la Timișoara a schimbat vieți și destine și a pus înaintea multora dintre cei care au fost în stradă, în acele zile, alegerea de a rămâne într-o Românie eliberată de regimul ceaușist sau de a emigra în Vest.
'Fotograful Revoluției de la Timișoara', Constantin Duma, a declarat, pentru AGERPRES, că s-a temut că ar putea fi arestat în orice moment, până în data de 20 decembrie - după ce grupurile de revoluționari veniți la Județeana de partid, unde sosise premierul Dăscălescu și i-au spus că nu vor ceda, au plecat spre Piața Operei, unde au fraternizat cu muncitorii de pe platformele industriale ajunși acolo.
Fostul fotoreporter al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, Constantin Duma, a spus că i s-a oferit, în ianuarie 1990, suma de 660.000 de dolari americani, pentru a cumpăra fotografiile document ale Revoluției de la Timișoara, dar nu a cedat: a știut că deține 'istoria pură' a acelor zile care au schimbat destinul României.
'Un reper important în viața mea a fost să fiu martor și parte în ceea ce în 1989 a fost o schimbare majoră, pe care eu o consider revoluție în istoria poporului român. Sunt mândru că am fost acolo și mă bucur de împlinirile de astăzi, mă bucur de toți (revoluționarii, n.r.) pe care îi revăd. Îmi rămâne un gust amar pentru că unii au plecat și nu vor mai fi, dar istoria lor face parte din istoria locului. Nu mă extrapolez la o istorie neapărat națională, dar este istoria în care mă identific. Spre deosebire de foarte mulți eroi, mie mi-a fost foarte frică în toată perioada, până când a plecat Ceaușescu. Aveam un frate fugit din 1981, știam că este riscantă orice mișcare care să iasă în prim plan, iar fotografia, fiind un document, mi-era frică și de faptul că odată cu filmele pe care poate să mi le ia (Securitatea, Miliția n.r.) aș intra împreună cu mulți alții la pușcărie. Asta a fost o mare responsabilitate, motiv pentru care am disimulat în tot felul de momente. Făceam câte un film, câte o jumătate, îl lăsam la cineva, la o adresă și l-am recuperat după. Dar simțeam că se întâmplă ceva. Ce anume, nu știam, dar având o experiență bogată cu prietenii mei de la Muzeul Național de Istorie în Timișoara (actual Muzeu Național al Banatului, n.r.), simțeam că este datoria celor prezenți să prindă aceste secvențe de istorie, o istorie reală, al cărei deznodământ nu puteam să-l prevăd atunci', detaliază Constantin Duma.
În acele zile, de plin necunoscut, totul era senzațional, totul trebuia fotografiat. Fotografia cea mai apropiată de sufletul fotoreporterului este făcută în data de 20 decembrie, când grupurile de revoluționari veneau de la Consiliul Județean și plecau spre un alt centru al Revoluției, care era în Piața Operei.
'Este o fotografie tare dragă, cu un preot care este prins în poză. Dar pe toate le consider foarte importante, pentru că nimic nu poți relua fără să te ancorezi în ceea ce a fost realitatea de atunci. În timp, poți avea alte senzații, trăiri față de anumite situații, dar pus în fața fotografiei, aceea îți arată lucrurile erau exact așa cum fotografia le reține. Memoria individului este una care se schimbă, le rotunjește, scapă detalii. Fotografia este un arsenal cu cele mai mici tăieturi de distribuit ca și informații. De aceea o consider foarte, foarte importantă. Ceea ce mă surprinde și am întâlnit doar în acest an, a fost animația pe care unii concetățeni au dat-o unor fotografii și fotografiile parcă prind viață, dar aici eu fac o mare deosebire între o creație AI și un document care este puțin într-o formă extrapolată, cu mișcări, cu un pic de atmosferă. Este foarte importantă păstrarea spiritului documentar al imaginii. De la început, misiunea mea, după care mi-am asumat-o în nume propriu, a fost că fotografiile mele sunt documente. Fac o paranteză, ca să știe lumea - eu am avut ofertă de 660.000 de dolari în anul 1990 pentru a ceda toate fotografiile mele. Am fost curtat, nu dau nume de persoanele, de funcții sau de țări. Dar eram conștient că odată cedată din mână informația la care ai drept tu, nu mai este a ta. Fotografia mea este făcută într-un loc anume, într-un context pe care, la într-un anumit timp, vezi momentul. Sunt foarte importante localizarea, personajele și momentul. Și de aceea nu am acceptat, nu am luat bani și nu am avut niciodată o valoare pecuniară în ceea ce mă privește, deși știu și acum că sunt redacții și entități care publică fotografiile mele. Mă sună, dacă am pretenții de drepturi, de autor - de ce să zic nu? Le consider un bun al poporului meu. Mă limitez aici, la Timișoara. Îmi dau acceptul, dar nu am luat niciodată bani', povestește Constantin Duma.

Foto: Otilia Halunga/AGERPRES
Fotografiile 'fotografului Revoluției' au fost expuse, unele simultan, în Anglia, Franța, Belgia, Germania, Spania, Ungaria, Serbia, Israel. În tot atâtea locuri, oamenii au putut vedea, o dată în plus, că Revoluția din Timișoara, din România, nu a fost deloc una de catifea, ci cu multe sacrificii și jertfe umane.
'Pentru Germania, îmi amintesc, a venit o persoană din zona bisericilor și mi-a cerut un fond de fotografii, un accept scris că pot să le folosească și au circulat în diferite zone. Am avut invitații care m-au onorat, în țările menționate. Dar la mine, aici, în Timișoara, mă simt 'ca acasă', oricând, în fiecare zi', încheie fotoreporterul Constantin Duma.
La polul opus, l-am întâlnit în aceste zile, în Timișoara, pe Filip Mehedinț, fost electrician la IRET, primul președinte și fondator al Forumului Revoluției din Decembrie 1990, dar care a ales să plece în Statele Unite ale Americii, în anul 1990, după ce și-a dat seama 'că Ion Iliescu nu poate fi schimbat ca orientare politică'. Înainte de 1989, a trecut ilegal de patru ori granița, de tot atâtea ori a fost prins, a făcut pușcărie.
'După atâția ani, am găsit România divizată. În rău. Am venit de o săptămână și nu-mi place deloc ce văd. Ultimii 36 de ani mi i-am petrecut în SUA, ca antreprenor. Am plecat legal, în 1990. Aveam vize de plecare definitivă din țară. Am mai venit sporadic în România, în acești ani. Acum, am venit să mă întâlnesc cu prietenii, cu colegii din Revoluție. După acel Decembrie 1989, mi-am dat seama că nu se împlinesc doleanțele noastre. În iunie 1990, am fost la Campionatul Mondial din Italia împreună cu domnului Ion Iliescu (..). Am avut o discuție acolo, cu domnia sa, din care mi-am dat seama că nu are rost să rămân în România. Atunci m-a hotărât să plec. Cu vizele mele pentru SUA, este o istorie veche. Eu am o poveste veche cu Securitatea și cu comunismul, din tinerețe. Am trecut granița de patru ori. Am fost prins, am fost închis. Am fost în pușcărie, am suferit bătăi crunte. În 1977, la una din trecerile mele peste frontieră, când am fost prins, am evadat și m-am refugiat în Ambasada Americană, unde mi-au dat viză definitivă de plecare din țară. Numai că nu aveau pe ce să pună viza, pentru că noi nu aveam pașapoarte în România acelor ani. Din cauza aceasta nu am putut să plec până în 1990. Normal că în 1989 am fost printre primii care au ieșit în stradă', a relatat Filip Mehedinț.
Vădit impresionat de revederea foștilor camarazi de Revoluție, timișoreanul devenit american este deranjat, astăzi, cel mai mult, de 'clasa politică, pentru că pur și simplu ignoră poporul, ignoră idealurile Revoluției din 1989'.
'Idealurile noastre, la Revoluție, nu au fost cele care sunt astăzi, în niciun fel. Avem libertate, avem democrație, numai că avem o democrație prost înțeleasă și o libertate, la fel. Nu știu dacă acum se mai poate face o schimbare, în România. Dacă aș putea, aș coaliza toți revoluționari. Atunci, poate am putea face ceva împreună. Dar observ că suntem foarte divizați la nivel de asociații, la nivel de societate. Acum, se spun, chiar și dintre revoluționari, lucruri care nu sunt adevărate. De aceea am vorbit de divizarea noastră, fiecare și-a luat o ideologie a lui proprie pe care vrea să o ducă, nu știu unde, în derizoriu, probabil', încheie Filip Mehedinț. AGERPRES/(A - redactor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Vaslui: Liberalii anunță că nu vor vota bugetul local și nu vor aproba contractarea unui împrumut
Președintele PNL Vaslui, Marius Arcăleanu, a anunțat, marți, în cadrul unei conferințe de presă că aleșii liberali din Consiliul Local al municipiului reședință, alături de colegii de la Forța Dreptei, nu vor vota bugetul local și nu vor aproba contractarea unui împrumut în valoare de 45 de milioane de lei pentru echilibrarea bugetului.
Mureș: Peste 20 de proiecte din 15 țări, în concursul de proiectare 'Parcurile Mureșului, Târgu Mureș'
O firmă din Cluj-Napoca a câștigat, marți, concursul internațional inițiat de Primăria Târgu Mureș și Ordinul Arhitecților din România, pentru reintegrarea arealului natural verde-albastru al râului Mureș în structura urbană a municipiului, din cele 23 de proiecte înscrise din 15 țări. Rezultatele au fost an
Argeș: Ioana Făcăleață (PSD) a demisionat din funcția de prefect
Social-democrata Ioana Făcăleață a anunțat, marți, că a demisionat din funcția de prefect al județului Argeș, 'ca un gest de demnitate' și din respect față de valorile în care crede. 'Mandatul meu a avut la bază susținerea politică a PSD, partidul din care fac parte, a coaliției care m-a propus, care a format Guvernul și a pr
Maramureș: Prefectul Florian Sălăjeanu și-a depus demisia din funcție
Prefectul județului Maramureș, Florian Sălăjeanu, și-a depus demisia din funcție, anunțul fiind făcut de acesta, marți seara, pe pagina de Facebook. 'Astăzi fac un pas dificil, dar necesar. &
Neamț: Colegiul Național 'Roman Vodă' Roman a câștigat semifinala Maratonului pentru Educație Antreprenorială
Colegiul Național 'Roman Vodă' Roman a câștigat semifinala Maratonului pentru Educație Antreprenorială desfășurată în județul Neamț, se arată într-un comunicat de presă remis, marți, AGERPRES, de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Astfel, pe primul loc s-a clasat echipa 'A New Chance'
Iași: Subprefecții social-democrați au demisionat din funcții
Subprefecții județului Iași, social-democrații Marian Șerbescu și Felix Guzgă, și-au depus, marți, demisiile din funcție. 'Astăzi închei mandatul de subprefect al județului Iași - un capitol important al activității publice, asumat cu responsabilitate și dedicare. A fost o perioadă cu provocări și decizii dificile, dar și cu realizăr
Covasna: Subprefectul Sebastian Cucu a demisionat din funcție și va reveni la conducerea Departamentului Juridic
Subprefectul județului Covasna, Sebastian Cucu, a demisionat, marți, din funcție în urma solicitării conducerii PSD. Acesta a declarat pentru AGERPRES că a înaintat demisia ministerului de resort, precizând că gestul său este firesc în condițiile în care a existat o decizie politică în acest sens.
Hunedoara: Prefectul Constantin Fulga și-a înaintat demisia din funcție
Prefectul județului Hunedoara, Constantin Fulga, și-a înaintat demisia din funcție. 'Instituția Prefectului - județul Hunedoara informează că, în contextul deciziei adoptate la nivel național privind înaintarea demisiilor de către prefecții propuși de PSD, prefectul județului Hunedoara, Constantin Fulga, și-a înaintat demisia din fu
Sălaj: Alexandru Pura și-a dat demisia din funcția de subprefect al județului
Subprefectul județului Sălaj, Alexandru Pura, și-a dat demisia din funcție, marți, ca o consecință a deciziei luate în urma cu o zi de Biroul Politic al PSD. 'Alexandru Pura și-a înaintat demisia, astăzi, către Ministerul Afacerilor Interne, pentru a putea fi adoptată Hotărârea de Guvern privind eliberarea sa din funcție&
Vâlcea: Prefectul Mihai Oprea a demisionat din funcție
Prefectul județului Vâlcea, Mihai Oprea, a anunțat marți seara că și-a depus demisia din funcție, apreciind mandatul său ca unul care a stat sub semnul unității și al echilibrului. 'Am preluat mandatul în vremuri tulburi și îl predau într-un moment de reconfigurare politică, însă mă mândresc cu echilibru
Covasna: Cota de prevenție la urși, majorată de la 54 la 86 de exemplare; prefectul salută decizia
Județul Covasna va putea recolta anul acesta 86 de urși bruni, reprezentând cota de prevenție repartizată la nivel național dintr-un total de 859 de exemplare, cu 32 mai mulți față de anul trecut, a anunțat, marți, prefectul Raduly Istvan. Acesta a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că majorarea cotei de vânătoare
Ziua Veteranilor de Război/ MApN organizează miercuri ceremonii militare și religioase
Ministerul Apărării Naționale organizează miercuri, la nivel național, ceremonii militare și religioase pentru cinstirea veteranilor de război ai României, în semn de respect pentru sacrificiile făcute pentru apărarea patriei. Potrivit unui comunicat al MApN, transmis AGERPRES, în Capitală va avea loc o ceremonie de depunere
Caraș-Severin: Prefectul Ioan Dragomir și-a înaintat demisia din funcție
Prefectul județului Caraș-Severin, Ioan Dragomir, și-a înaintat, marți, demisia din funcție, menționând că gestul său este 'în acord' cu decizia politică asumată la nivelul PSD. 'Privind în urmă la cei peste patru ani de mandat, începând din februarie 2022, pot spune că această responsabilitate a
Mureș: Încasările de la Sărbătoarea Rabarbărului din Saschiz vor finanța cantina comunitară 'Bucate din Vecinătate'
Încasările de la ediția a XIII-a a Sărbătorii Rabarbărului din Saschiz, care va avea loc în data de 2 mai, vor fi redirecționate către cantina comunitară 'Bucate din Vecinătate', prin care asociația Vecinătatea Femeilor oferă câte un prânz cald fiecărui elev din comunitate care merge la școală. 'Hai la Sasch
Dâmbovița: Județul ocupă primul loc pe țară la producția de legume, de fructe și de ouă
Județul Dâmbovița este pe primul loc pe țară la producția de legume, de fructe și de ouă, a declarat, marți, la ședința Colegiului Prefectural, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică Dâmbovița, Gabriela Neamțu, care a prezentat evoluția principalilor indicatori economico-sociali ai județului în anul 2025.













