AȘEZĂRI ÎN AMURG/ Olt: Povestea vechii vatre a satului Giuvărăști, amintită în tăcere de biserica din Vale
A fost odată, demult, în vremea moșiilor și a boierilor care zideau biserici pentru a-i ține aproape de glie pe cei care munceau pământul și aveau credință în Dumnezeu, o vatră de sat, vatra Giuvărăștiului, cea din Vale, așezată lângă meandrele Oltului.
Biserica din Vale, ctitoria boierului Gheorghe Giuvara, a rămas singură, izolată și abandonată, nelegată de lume prin vreun drum sau măcar vreo potecă, însă mai povestește și astăzi despre vechea vatră a satului Giuvărăști, nu prin cuvinte, ci prin zidurile sale de cărămidă încă drepte, prin picturi din care se mai deslușesc siluete de sfinți, prin ferestrele cu geamuri sparte și o candelă lăsată să vegheze neaprinsă din altar.
Având hramul Sfântul Nicolae, biserica din Vale, cum îi spun oamenii locului, a fost ridicată în 1857 și a unit și adunat laolaltă comunitatea timp de aproape un secol și jumătate, mult timp după ce apele vijelioase ale Oltului au împins oamenii, cu casele lor cu tot, spre apus, la aproape doi kilometri depărtare.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES FOTO
Potrivit Monografiei comunei Giuvărăști, coordonată de pr. prof. dr. Marin Cojoc, mutarea satului din vechea vatră a început în perioada 1876 -1878, din cauza revărsării apelor Oltului.
'Tradiția pune întemeierea actuală a Giuvărăștilor (în locația actuală) în 1876 - 1878, când a avut loc o mutare numai a unei părți din sat mai spre vest, din cauza inundațiilor provocate de apele Oltului. Mutarea a continuat apoi succesiv și s-a făcut în punctul zis Deleni. Denumirea satului vine de la foștii proprietari ai moșiei, familia Giuvara, paharnicul Diamandi Giuvara construind aici și un conac ale cărui ruine ar fi dănuit până în 1923', se arată în monografie.
Satul s-a mutat, după 1877, cu doi kilometri spre apus, din cauza revărsării Oltului, iar biserica ctitorită de Gheorghe Giuvara în 1857 a fost părăsită în anul 2000.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES FOTO
'Biserica are o inscripție (pisanie) la intrarea în pridvor cu numele lui Gheorghe Giuvara, ctitorul. Este zidită din cărămidă și tencuită cu var. La început a fost acoperită cu șindrilă, mai apoi deteriorându-se, a fost acoperită cu tablă și i s-a modificat turla. Biserica este construită în stil bizantin în formă de corabie, are cinci ferestre mari și este pardosită cu lespezi de piatră aduse de la munte. În fața bisericii, la 20 de metri distanță, a fost zidită o clopotniță unde ctitorul a așezat un clopot, din păcate acel clopot a fost luat în 1916, în timpul războiului, apoi a fost așezat altul de către comunitatea sătească. În curtea bisericii a fost și vechiul cimitir care a dispărut cu timpul. În 1977 la această biserică a venit părintele Leonida Pană, transferat de la parohia din Moldoveni', menționează autorul monografiei.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES FOTO
Când vorbesc despre biserica ctitorită de Giuvara localnicii o mai numesc și 'biserica din vii', semn că odată în jurul ei creșteau vii roditoare pe care le îngrijeau cu truda mâinilor. Casele din vechea vatră a satului au dispărut primele, apoi au dispărut și viile, pământul nu mai este lucrat cu mâinile, în loturi mici, este lucrat cu utilaje mari, pe loturi mari, au dispărut și potecile, nu mai are cine să le treacă la pas, oamenii intră pe câmp cu tractoarele, la arat, semănat sau recoltat.
N-au fost nici pe vremuri drumuri asfaltate spre biserica din Vale, dar pentru oamenii din Giuvărăști aceasta era refugiul lor pentru credință și valori și apropiere în perioade în care regimul nu privea cu ochi buni credința în Dumnezeu, își amintește preotul Leonida Pană, acum în vârstă de 90 de ani.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES FOTO
'Comuna asta a fost formată din două sate și un sat și-a menținut identitatea asta. Pentru că astea două sate erau undeva pe malul Oltului și când s-a revărsat apa Oltului, unii n-au mai putut să mai stea acolo și s-au retras cu toții aici, unde este acum Giuvărăști. Și dacă s-au retras aici, biserica a rămas și se duceau la biserică în Vale. A mai fost o biserică acolo, la Fundul Vornicului, cum îi ziceam noi. Și ei au venit tot aici. Au fost două sate acolo, Giuvărăști și Fundul Vornicului și au venit toți aici și au format o singură comună, Giuvărăști. Biserica din Fundul Vornicului s-a dărâmat singurică. Când eram copil, mergeam la biserică și îmi plăcea să mă duc, tata era cântăreț. Lumea a dărâmat, a făcut ce a făcut (pe vechea vatră a satului, după mutare n.red.) și a pus vii, pomi, grădini. Nu mai era nimic (din vechea vatră a satului, în vremea copilăriei n.red.) Au vrut să ia materiale din biserica dărâmată (din Fundul Vornicului). Au luat cărămidă și au dus-o acasă, să o pună la sobe, dar apoi soba... i-a orbit fumul. E adevărat. În două case au dărâmat soba și au luat cărămida și au dus-o la loc, acolo. Au venit oameni pe aici care voiau să intre, să se ocupe de biserica asta (din Vale), dar văd că au plecat. Au venit aici cu gândul că poate, poate, vor veni călugări', afirmă preotul Leonida Pană.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES FOTO
Când ningea mult, se intra cu tractorul pe drumul din câmp, se deszăpezea și giuvărăștenii tot ajungeau la biserica din Vale, mai spune Leonida Pană.
'Am slujit și eu la biserica din Vale. Cam doi kilometri și jumătate erau până la biserică, te duceai cu greu în iarnă, în toamnă, în primăvară, când era noroi și ploaie te duceai cu greu. Și venea lumea, domn 'e! Pentru că eu îi susțineam cu predici, le dădeam exemple chiar de aici, din comună. Veneau oamenii, nu lipseau de la mine pentru că eu eram apropiat cu ei, cât era vremea de rea, ninsoare, zăpadă, veneau cu tractoarele și făceau punte până la biserică și veneau oamenii la biserică, era altă lume! Și eu eram omul bisericii. Oamenii s-au educat și prin biserică', povestește, cu nostalgie și cu un zâmbet larg, ce reflectă o nuanță de mândrie, preotul Leonida Pană.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES FOTO
Frumusețea sărbătorilor la biserica din Vale este menționată și în monografia comunei Giuvărăști.
'Deși biserica era departe de sat, la 2 kilometri, în serile de denii și în noaptea Sfintelor Paști era atât de frumos când se vedeau în noapte luminile aprinse care veneau și se duceau din cele două sate către biserică. Noua biserică, de pe strada Primăriei, a început să fie construită în 1987, 'prin inițiativa, zelul și energia părintelui Leonida Pană și a vrednicilor săi consilieri'. Construcția bisericii noi a continuat după 1990, prin grija preotului Alin Pană, iar în 1996 a fost deschisă cultului', se precizează în monografie.
Leonida Pană zâmbește din nou mulțumit la menționarea noii biserici din Giuvărăști, ridicată în curtea și la inițiativa sa.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES FOTO
'La aceea nouă, m-am tot gândit, eu zic, măi, aceea (din Vale) o să se dărâme, că nimeni nu mă ajuta să facă de ceva. Nu mă ajutau, veneau la biserică, erau credincioși, făceau tot ce le spuneam, ei, dar ca să o reparăm, să-i facem ceva, nu mă ajutau. Parcă era ceva făcut ... 'Și mă, de ce stau aici, mă? Și pot eu să fac biserică?' Mi-am zâmbit eu în sinea mea, îmi dădeam importanță. Și atunci am zis că 'ia să mă interesez eu, mă'. Nu-mi dădea nimeni voie pe vremea aia. Mă luau pe mine la rând, că de ce am plecat din învățământ și m-am preoțit. Aoleu, ce am pățit cu ei! Și înainte aveam probleme cu ăștia de la partid. Și m-am gândit io așa și 'ia, mă, să-ncerc eu să fac!' Dom'le, am îndrăznit în gândul meu, în hotărârea mea, să fac biserică. 'Mă, unde să fac, dacă ăștia nu mă lasă? Ia stai, mă! Să fac eu la mine în curte! E tot în centru, la 11 metri lângă primărie'. Și m-am hotărât', povestește Leonida Pană.
Cu vizibilă satisfacție, preotul arată spre biserica înaltă, nouă din apropierea casei lui, lăcaș finalizat împreună cu fiul lui, preotul Alin Pană.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES FOTO
'Și am făcut biserica aici, ca să nu vă povestesc cum am făcut-o, de materiale și toate chestiile astea. Trebuia să aduc meseriașii, că nu le dădea voie, materialele adu-le cu camioane de pe la Sibiu, de pe la Brașov, muncă multă, e o poveste mare. Până la urmă am plecat cu 'dă-mi și mie', 'dă-mi și mie' și mi-au dat. Când a fost vorba de biserică, nu zicea nici unul de ce. Bine, au fost și cazuri, pe vremea aceea, ăia cu 'tovarășu' nu mi-au dat. Dar până la urmă, au revenit și ei la biserică. Oamenii din sat erau spirituali, erau buni, veneau la treabă, la muncă voluntară, dăduseră și bani pentru ca să cumpăr materiale, că nici eu nu aveam bani pentru atâtea. Îmi trebuiau sute de mii. Și am făcut-o, domn'e!', mai spune bătrânul preot Leonida Pană.
Amenințarea inundațiilor a dispărut de câteva decenii, odată cu amenajările hidrotehnice de pe Olt, dar mulți localnici încă își amintesc de perioadele în care erau pregătiți, în câteva ore, să părăsească locuințele ce riscau să fie acoperite de ape.
'Țin minte că și eu, odată, când eram mic, venise Oltul până aici, în marginea Giuvărăștiului și tatăl meu pregătise mașina să plecăm. Era deja avertizare că să ne pregătim, va veni peste noi Oltul. A existat pericol de inundații până la construcția hidrocentralei. Lanțul de hidrocentrale și lacuri de acumulare a salvat toate comunele de pe valea Oltului', a spus Alin Pană, preot la biserica nouă.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES FOTO
Comuna Giuvărăști are astăzi, potrivit viceprimarului Florin Delcea, 1.000 de gospodării, 1.924 de locuitori, suprafața de 3.222 de hectare, din care 100 de hectare sunt solarii pentru legume, fiind cunoscută drept important bazin legumicol.
'Avem oameni foarte harnici, foarte gospodari, muncesc foarte mult, sunt legumicultori renumiți. Nu e gospodărie fără solarii dacă oamenii au putere de muncă', îi descrie Florin Delcea pe giuvărășteni.
Foto: (c) CRISTINA MATEI / AGERPRES FOTO
Profesorul Marin Cojoc, în Monografia comunei Giuvărăști, arată că localitatea este situată în partea de sud-vest a județului Olt, în plină câmpie a Caracalului, la o distanță de 114 kilometri de Slatina, la 54 kilometri sud de Caracal și la 18 kilometri de Corabia. AGERPRES / (A, AS - redactor: Cristina Matei, editor: Marius Frățilă, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
REPORTAJ Tulcea: Prima dronă căzută în interiorul Parcului național Munții Măcinului
Exploziile dronelor folosite de Rusia în războiul împotriva Ucrainei care ajung pe teritoriul României nu-i mai sperie pe tulcenii aflați în comunitățile de pe malul Dunării, însă zborul la joasă înălțime al aparatelor îi alertează și sună autoritățile locale, așa cum s-a întâmplat vineri, în comuna Luncavița.
Primarul din Alba Iulia a anunțat reluarea serviciului de transport public în municipiu, oprit de două luni
Transportul public local, oprit din 17 iunie, va fi reluat de luni în Alba Iulia, după ce Primăria și operatorul privat au ajuns la un acord pentru reluarea serviciului. 'De luni, autobuzele revin pe trasee în municipiul Alba Iulia. După multe discuții și negocieri, primăria și societatea privată de transport au ajuns la un acord pentru reluare
Mureș: Peste 80 de camioane tunate la parada primei ediții a Fomco Truck Festival
Peste 80 de camioane tunate din România și din străinătate au defilat, vineri seara, prin municipiul Târgu Mureș, în deschiderea primei ediții a Fomco Truck Festival, un eveniment conceput ca o platformă de întâlnire între profesioniștii din transporturi și pasionații de vehicule mari.
Sector 3: Primăria își deschide noul sediu din Hala Laminor de luni
Primăria Sectorului 3 își deschide noul sediu din Hala Laminor de luni, 17 august, iar primul serviciu care devine operațional este zona de self-service, relocată din Calea Dudești. În zona de self-service sunt puse la dispoziție dispozitivele necesare pentru efectuarea procedurilor online. De asemenea, se oferă suport din partea personalului Primă
Ciucu: Montăm șina de tramvai sub Podul Constanța; ne-am propus să terminăm în următoarele trei săptămâni
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat vineri că s-a început montarea șinei de tramvai sub Podul Constanța, un tronson pe care Municipalitatea și-a propus să-l termine complet în următoarele trei săptămâni, astfel încât, odată cu începerea școlii, mașinile să poată circula pe două benzi pe sens și traficul să fie mai fluid
MApN: O nouă dronă descoperită în județul Tulcea
O nouă dronă a fost descoperită, vineri, în județul Tulcea, în zona localității Plauru, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN). 'Ministerul Apărării Naționale a fost informat în cursul zilei de vineri, 14 august, despre o dronă descoperită în zona localității Plauru, județul Tulcea. O echipă de specialiști din cadrul MApN s-a d
UPDATE Mureș: Trei morți și patru răniți în urma unui accident cu trei autoturisme și un autocamion militar
Șapte victime, între care trei decedate, au fost înregistrate în urma unui accident rutier petrecut vineri după-amiază în localitatea Mihai Viteazu, în care au fost implicate trei autoturisme și un autocamion militar, a informat Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Mureș.
MApN: Urme de combustie pe o suprafață limitată - identificate în zona unde a căzut drona
Ministerul Apărării Naționale a transmis că resturile dronei căzute vineri în județul Tulcea au fost identificate în apropierea localității Greci, în Munții Măcinului, fiind descoperite la fața l
Debitul Dunării la intrarea în țară va scădea la 1300 mc/s până în 21 august
Debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi relativ staționar la valoarea de 1400 m3/s vineri și sâmbătă, apoi în scădere ușoară până la valoarea de 1300 m3/s, în 21 august, situându-se sub media multianuală a lunii, de 3900m3/s, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. În
Cseke Attila: Până la finalul anului, o să avem 130-140 de creșe construite prin Programul 'Sfânta Ana'
Ministrul interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a declarat vineri, la Blaj, unde a participat la inaugurarea creșei cu numărul 103 realizată prin Programul 'Sfânta Ana', că până la sfârșitul anului o să se ajungă la 130-140 de creșe construite prin acest program guvernamentale la nivelul tuturor județelor țări
PMB: Trotuarele de pe bulevardul Regina Elisabeta vor intra în reparații
Trotuarele de pe bulevardul Regina Elisabeta vor intra în reparații, a anunțat vineri Primăria Municipiului București (PMB). După ce Municipalitatea a refăcut esplanada de la Universitate, continuă lucrările spre Cișmigiu, pe ambele trotuare, de la strada Academiei până la bulevardul Mihail Kogălniceanu. 'Și aici sunt dale sparte
Cseke Attila: Documentele pentru proiectele PNRR trebuie încărcate pe platformă cât mai rapid posibil
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a transmis vineri, la Blaj, că mesajul său pentru autoritățile locale, beneficiare de proiecte prin PNRR, este să încarce cât mai rapid posibil documentele pe platforma ministerului și nu în ultima zi din august. 'Mesajul meu (...) către autoritățile locale este ac
PMB - proiect de regulament: Restricțiile de tonaj - extinse la nivelul întregului oraș
Restricțiile de tonaj urmează să fie extinse la nivelul întregii Capitale, iar taxele percepute pentru obținerea autorizațiilor se vor actualiza, potrivit proiectului de regulament privind circulația autovehiculelor și a utilajelor grele care a fost dezbătut, vineri, la PMB. 'Se extind restricțiile de tonaj la nivelul întregului oraș. Adică va
Olt: 27 de bătrâni și persoane cu dizabilități - mutați de autorități dintr-un azil improvizat într-o gospodărie din Mihăești
Autoritățile din județul Olt au intervenit și au scos 27 de bătrâni și persoane cu dizabilități dintr-un azil improvizat și cu condiții improprii din comuna Mihăești, anunță, vineri, Prefectura Olt. 'O echipă coordonată de președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), împreună cu reprezent
Migrația ilegală pe mare - unul dintre scenariile abordate la exercițiul internațional MME Tomis 2026
Migrația ilegală pe mare, căutarea și salvarea, intervenția la bordul unei nave, poluarea marină și controlul activităților de pescuit au fost printre scenariile abordate în cadrul exercițiului internațional Maritime Multipurpose Exercise (MME) Tomis 2026, care a beneficiat și de participarea structurilor Ministerului Afacerilor Interne (MAI). '