Noi instrucțiuni privind căutarea și salvarea victimelor și supraviețuitorilor unui accident de aviație în care este implicată o aeronavă de stat au fost stabilite prin ordin al ministrului Apărării Naționale.

Prin acest ordin se abrogă Instrucțiunile ministrului Apărării Naționale nr. OG 40 din anul 1984 privind căutarea și salvarea aeronavelor aflate în primejdie în spațiul aerian și pe teritoriul Republicii Socialiste România.

Potrivit ordinului publicat miercuri în Monitorul Oficial al României, Ministerul Apărării Naționale, prin structurile din subordine, asigură funcționarea sistemului de coordonare a misiunilor de căutare și salvare a victimelor și supraviețuitorilor unui accident de aviație în care este implicată o aeronavă de stat, în Regiunea de informare a zborurilor București, denumită în continuare FIR București.

La acțiunile de căutare și salvare a victimelor și supraviețuitorilor unui accident de aviație în care este implicată o aeronavă de stat sunt întrebuințate forțele și mijloacele MApN aflate în serviciul de luptă și cele destinate executării intervențiilor în situații de urgență, a căror suplimentare poate fi dispusă, la nevoie, cu aprobarea șefului Statului Major al Apărării.

Comandamentul Forțelor Întrunite (CFÎ), prin comandamentele componentelor categoriilor de forțe, activează forțele și mijloacele din MApN cu care se desfășoară intervenția pentru căutarea și salvarea victimelor și supraviețuitorilor unui accident de aviație în care este implicată o aeronavă de stat.

Comandantul forțelor de căutare și salvare a victimelor și supraviețuitorilor unui astfel de accident este persoana cu gradul cel mai mare din cadrul structurilor MApN, care asigură conducerea, în teren, a forțelor și mijloacelor aparținând Ministerului Apărării Naționale, este nominalizată de către comandantul CFÎ și se subordonează operațional acestuia.

În document sunt prevăzute fazele de urgență privind căutarea și salvarea victimelor și supraviețuitorilor unui accident de aviație în care este implicată o aeronavă de stat și anume:
* faza de incertitudine, denumită în continuare INCERFA;
* faza de alarmă, denumită în continuare ALERFA;
* faza de pericol, denumită în continuare DETRESFA

Faza de incertitudine se declanșează în una dintre următoarele situații:
*** nu s-a primit niciun mesaj de la o aeronavă timp de 30 de minute de la momentul în care ar fi trebuit să se primească un mesaj sau din momentul în care s-a încercat fără succes să se stabilească comunicația cu respectiva aeronavă, luându-se în considerare evenimentul care survine primul în ordine cronologică;
*** o aeronavă nu sosește în termen de 30 de minute de la ora estimată de sosire notificată ultima dată unităților de servicii de trafic aerian sau de la ora de sosire estimată de acestea, luându-se în considerare evenimentul care survine mai târziu în ordine cronologică.

INCERFA nu se declanșează în situațiile când nu există nicio îndoială cu privire la siguranța aeronavei și a persoanelor aflate la bordul său.

Faza de alarmă se declanșează în una dintre următoarele situații:
*** în urma declanșării INCERFA, atunci când din încercările ulterioare de a stabili comunicația cu aeronava sau din interogarea altor surse de aviație nu s-a reușit obținerea niciunei informații despre aeronavă;
*** o aeronavă a primit autorizare pentru aterizare și nu a reușit să aterizeze într-un interval de 5 minute de la ora de aterizare estimată, iar comunicația cu aeronava nu a fost restabilită;
*** s-au primit informații care indică faptul că a fost afectată eficiența operațională a aeronavei, dar nu în măsura în care ar deveni posibilă o aterizare de urgență;
*** se cunoaște sau se presupune că o aeronavă face obiectul unei intervenții ilicite.

Faza de pericol se declanșează în una dintre următoarele situații:
*** în urma declanșării ALERFA, atunci când din încercările ulterioare nereușite de a stabili comunicația cu aeronava și din interogarea mai extinsă, dar fără rezultat, a altor surse reiese probabilitatea ca aeronava să fie în pericol;
*** se consideră că s-a consumat deja combustibilul disponibil la bord sau că este insuficient pentru a permite aeronavei să ajungă într-o situație de siguranță;
*** s-au primit informații care indică faptul că a fost afectată eficiența operațională a aeronavei într-o măsură în care devine posibilă o aterizare de urgență;
*** se primește o informație sau devine în mod rezonabil sigur că aeronava este pe cale să efectueze sau a efectuat o aterizare de urgență.

DETRESFA nu se declanșează atunci când există certitudinea că aeronava și persoanele aflate la bord nu sunt amenințate de un pericol grav și iminent și nu necesită ajutor imediat. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)