Consiliile Economice și Sociale și instituțiile similare din spațiul francofon reprezintă adevărate platforme ale stabilității și preîntâmpinării crizelor, a declarat președintele CES România, Sterică Fudulea, marți, la Forumul Dialogului Social Francofon, dedicat temei ''Rolul partenerilor reprezentativi ai dialogului social și civic în diplomația socială, economică și culturală''.

''Trăim într-un context global marcat de incertitudini, tensiuni geopolitice și provocări socio-economice profunde. În acest peisaj complex, trebuie să recunoaștem un adevăr fundamental - nu poate exista pace durabilă fără dreptate socială, prosperitate economică și dialog incluziv. Pacea nu înseamnă doar absența conflictului armat, ci existența unei instituții solide, a unui climat de încredere și a unei coeziuni sociale reale. În această ecuație, Consiliile Economice și Sociale și instituțiile similare din spațiul francofon reprezintă adevărate platforme ale stabilității și preîntâmpinării crizelor, Consiliile Economice și Sociale aduc la aceeași masă guverne, patronate, sindicate și organizații neguvernamentale'', a afirmat Sterică Fudulea la acest eveniment, organizat de CES la Palatul Victoria.

Prin facilitarea unui dialog instituționalizat, CES-urile naționale permit identificarea din timp a tensiunilor sociale și economice, cele care adesea constituie fermentul instabilității și al crizelor politice, oferind soluții negociate și echilibrate, înainte ca acestea să degenereze, a subliniat președintele CES.

El a evidențiat și dimensiunea internațională a activității CES-urilor, cu rol complementar la diplomația oficială.

''Dimensiunea internațională a activității CES-urilor, manifestată prin evenimente precum cel pe care avem onoarea să-l găzduim astăzi, are un rol complementar, prin raport cu diplomația oficială de care se ocupă elitele politice ale țărilor pe care le reprezentăm. Un complement menit să consolideze eforturile acestora din urmă în materie de cooperare internațională și consolidarea păcii. Dincolo de dialogul înalților oficiali din cadrul Ministerelor de Externe, astfel de evenimente strâng legăturile dintre patronate, sindicate și organizațiile societății civile din țările noastre. (...) Putem să vorbim astfel despre o diplomație integrală, care nu ar fi posibilă fără contribuția noastră'', a mai declarat Fudulea.

Acesta a mai subliniat rolul ONG-urilor în dezvoltarea diplomației culturale.

''Prin intermediul ONG-urilor și al reprezentanților societății civile din cadrul CES-urilor, diplomația culturală devine un instrument de promovare a toleranței, respectului reciproc și valorilor democratice. Limba franceză și valorile francofoniei ne oferă un spațiu comun de înțelegere, unde diversitatea culturală devine o sursă de solidaritate și nu de dezbinare'', a evidențiat Fudulea.

România se află, din nefericire a spus el, în situația de a înțelege într-un mod cât se poate de îngrijorător urgența identificării soluțiilor menite să restabilească și să consolideze pacea, având în vedere războiul din Ucraina.

''Acest război reprezintă și o invitație la reflecție aplicată asupra unei istorii care, din păcate, se repetă sub ochii noștri și care exemplifică în mod concret teza potrivit căreia pacea nu este doar absența conflictului, iar originile războaielor se regăsesc deseori în condiții socio-economice preexistente precum sărăcia, inegalitățile, lipsa accesului la educație, sănătatea și locurile de muncă decente, problemele de mediu sau incapacitatea de a construi instituții cu adevărat democratice și incluzive care să garanteze drepturile și interesele tuturor actorilor sociali și să-i implice pe toți în mod egal în elaborarea politicilor publice'', a mai spus Fudulea.

Acesta a punctat că raportat la misiunea aproape imposibilă de a opri acest război, cu care se confruntă diplomații, CES-urile sunt invitate să reflecteze asupra rolului pe care-l au în identificarea timpurie și tratarea cauzelor socio-economice profunde, care deseori duc la eșec democratic, iar uneori chiar și la război.

''Să nu uităm, pacea nu se decretează, pacea se construiește. Cred că a sosit momentul ca vocea Consiliilor Economice și Sociale să fie auzită cu mai multă putere în arhitectura de pace a spațiului francofon. Rețelele noastre de cooperare trebuie să devină piloni activi ai diplomației preventive. Vă invit să investim în dialogul social, să întărim rolul partenerilor sociali și al ONG-urilor și să transformăm spațiul francofon într-un model exemplar în care pacea, dezvoltarea economică și dreptate socială merg mână-n în mână'', a susținut Fudulea.

La rândul său, președintele UCESIF, Eugene Aka Aouele, a subliniat că Francofonia nu se definește ''numai printr-o geografie sau prin aspectele unei limbi, ci este o comunitate de valori, o voință spre dialog și o capacitate de a face din diferențele noastre un spațiu de înțelegere și cooperare''.

''Tema care ne reunește azi ca parteneri ai dialogului social și ai societății civile în diplomația socială, economică și culturală se înscrie pe deplin în această vocație. Ea ne invită să ne punem întrebări legate de acest loc pe care trebuie să-l joace în relația dintre popoare, în contextul internațional profund transformat. Suntem confruntați cu crize multiple, tensiuni geopolitice persistente, tensiuni economice și tehnologice rapide, dar și un context social special. În asemenea mediu, diplomația nu se poate limita la canalele sale tradiționale. Diplomația trebuie să se îmbunătățească și cu vocea societății și a expertizei forumurilor consultative care asigură contactele între popoare. Astfel, Consiliul Economic și Social își capătă deplina semnificație'', a declarat șeful UCESIF, conform traducerii asigurate de organizatori.

Prin natura sa, a adăugat oficialul, CES se situează la întâlnirea dintre societate și decizia publică, în care aspirațiile se întâlnesc cu interesele instituțiilor și astfel contribuie la a ilumina politicile publice, cu menirea de a transforma dialogul în înțelegere, înțelegerea în convergență și convergența în propuneri susceptibile să servească interesului general.

''În acest spirit, diplomația economică, culturală și socială nu trebuie să fie înțeleasă ca trei domenii izolate, ci ea constituie, mai degrabă, trei domenii complementare ale unui singur domeniu, prin care societățile să se apropie între ele, să favorizeze înțelegerea și partajarea unor valori'', a spus președintele UCESIF.

Secretarul de stat în MAE Luca Niculescu, coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE, a subliniat că, în prezent, diplomația 'nu se mai face numai între diplomați, ci ea se construiește și între antreprenori și sindicate, între universități, asociații, cercetători, artiști, colectivități locale', conform traducerii asigurate de organizatori.

Acesta a punctat că dialogul social, într-o lume în care raporturile de forțe se schimbă foarte des, este nu doar un mecanism instituțional, ci o formă de a construi încredere, dar și o formă de diplomație.

El a subliniat forța Francofoniei în promovarea dialogului și în cultivarea încrederii.

''Noi trebuie să trecem de la o Francofonie pe care o iubim la o Francofonie cu care construim. Și facem deja acest lucru'', a apreciat Niculescu.

Acesta a precizat faptul că România se va prezenta la Sommet-ul Francofoniei din Cambodgia, de la Phnom Penh, din noiembrie, cu o candidatură ambițioasă la funcția secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), în persoana fostului premier și fost comisar european Dacian Cioloș, prin care-și propune să promoveze o francofonie mai eficientă, mai aproape de cetățeni, care să ofere ''mai multe oportunități pentru tineri și pentru femei''. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Florea, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)