Salariații Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Vrancea au intrat marți, pentru a doua zi consecutiv, într-o grevă spontană de două ore, ei fiind nemulțumiți de măsurile deja luate de Guvern, dar și de cele propuse a fi luate, printre care s-ar numără și obligativitatea efectuării a cinci zile de concediu fără plată pe lună pentru fiecare angajat.

'Nemulțumirile angajaților AJFP Vrancea țin de condițiile de muncă și de ceea ce se anunță că urmează să se aplice în sistemul bugetar. Efortul nostru de a colecta bani la bugetul de stat nu numai că nu este apreciat, este chiar criticat și dus în derizoriu. AJFP Vrancea funcționează cu o schemă de personal subdimensionată, se fac ore suplimentare pentru a încasa la buget, ore care nu sunt compensate nici prin zile libere, nici prin bani. Iar ei propun să stăm cinci zile pe lună în concediu fără plată. În aceste condiții, nimeni nu-și mai poate desfășura activitatea. Cinci zile de concediu fără plată pe lună înseamnă incapacitatea sistemului de a funcționa și venituri drastic diminuate pentru angajați', a declarat, pentru AGERPRES, Liliana Vlăsceanu, consilier juridic la AJFP Vrancea și secretar SEDLEX.

Ea susține că angajații AJFP, în calitate de funcționari publici, nu pot avea alte surse de venit, astfel încât tăierea sporului pentru condiții vătămătoare, singurul de care aceștia beneficiază, precum și zilele de concediu fără plată le amenință serios situația financiară.

'Suntem funcționari publici, statut care vine și cu anumite incompatibilități. Noi nu putem obține alte venituri, spre deosebire de un profesor care poate să-și ia salariul la catedră și să facă și meditații, sau medicii care lucrează și într-un spital de stat și în clinici, în cabinete particulare. Eu nu pot da consultanță juridică contribuabililor sau lucra în altă parte decât aici. Plus că, după ce ieși din sistem, ai interdicție de a lucra în privat timp de doi-trei ani. Cum ne putem întreține în acea perioadă? Există o legislație defectuoasă. Am propus modificări, care niciodată nu s-au regăsit în modificări legislative care au intervenit', a adăugat Vlăsceanu.

Foto: (c) DANA LEPADATU / AGERPRES

Revolta angajaților este alimentată și de percepția contribuabililor sau a mediului privat care îi vede de cele mai multe ori ca imobilizați în fața calculatoarelor, fiind criticați, spun ei, pe nedrept.

'Ni se aduc critici nefondate, din partea politicienilor, din partea contribuabililor, a mediului privat. Este o ură nejustificată la adresa noastră, a celor din ANAF. Oamenii cred că doar venim la birou și stăm în fața calculatorului, dar noi colectăm bani pentru stat, bani pe care apoi politicienii îi cheltuiesc', a mărturisit Laura Hărăbor, consilier juridic și vicepreședinte al sindicatului.

Nici volumul de muncă nu este de neglijat, mai ales că nerespectarea unor termene stricte poate avea repercursiuni directe asupra angajatului.

'Lucrăm cu termene stricte, iar nerespectarea lor te poate costa dreptul de a contesta o decizie, de a emite o facilitate fiscală. Chiar dacă termin programul la 16:30, trebuie să rămân și să finalizez lucrarea. Dacă nu, statul nu e apărat. Și urmează Comisia de disciplină împotriva funcționarului', a explicat Liliana Vlăsceanu.

Angajații AJFP reproșează Guvernului că nu a realizat o analiză prealabilă a impactului deciziilor și că nu a reformat sistemul fiscal unitar.

'S-au luat aceste decizii fără să existe un dialog prealabil cu sindicatele și o analiză asupra consecințelor. Nu s-a făcut o expertiză asupra sporurilor de care beneficiem, unde se risipesc de fapt banii din bugetul public, în ce activități. Nimeni nu s-a legat de regiile autonome, de societățile comerciale cu capital de stat, de personalul de conducere din acele societăți care au salarii așa cum le au, de pensiile speciale, de sporul de suprasolicitare neuropsihică, pe care, apropo, noi nu îl luăm. Toate acestea au fost identificate în mass-media ca fiind principalele găuri negre ale sistemului. Unde e marea reformă? Cum suntem noi incluși? Cum sunt ei vizați de această reformă?', a remarcat Laura Hărăbor.

Președintele sindicatului SEDLEX Vrancea, Marius Pintoiu, susține că revendicările angajaților nu sunt doar salariale.

'Se dorește elaborarea unui pachet legislativ care asigură siguranța noastră, salarizare corectă și respect , același respect pe care îl acordăm și noi contribuabililor'.

Protestul marchează un semnal către autorități pentru redeschiderea negocierilor și reevaluarea planurilor de reformă fiscală, pentru a preveni degradarea funcționării sistemului de finanțe.

Instituția are în prezent 256 de angajați, dar numărul acestora s-a redus cu aproape jumătate în ultimii 15 ani. AGERPRES/(A - redactor: Dana Lepădatu, editor: Anamaria Constantin)