Tabăra din Sulina, singurul oraș din Delta Dunării, s-a închis la finele săptămânii trecute, după ce a găzduit Maratonul Delta Dunării, organizat de Asociația Județeană de Atletism și Direcția Județeană pentru Sport și Tineret (DJST), eveniment ajuns la XV-a ediție și care a reunit pentru prima oară la start peste 100 de persoane, printre care circa 40 de copii.

Deschisă în luna mai, anul acesta, Tabăra din Sulina a avut un grad de ocupare de circa 60%, iar în contextul în care în anii anteriori unitatea DJST găzduia programul guvernamental ''Arc'' inițiat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și era rezervată integral, procentul este rezultatul eforturilor proprii făcute de conducerea instituției statului care în ultimii ani a primit bani doar pentru salarii.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES FOTO

''După escaladarea conflictului din Ucraina, a trebuit să ne orientăm să aducem grupuri din țară care au revenit ulterior în fiecare an. În general, capacitatea de cazare a rămas constantă, de circa 60%. O noapte de cazare costă 95 de lei, iar pentru trei mese pe zi, se plătește 65 de lei. Reușim să facem venituri proprii, să plătim zilierii. În anii trecuți, am virat tot profitul realizat la bugetul de stat, conform prevederilor legale, ceea ce s-a răsfrâns asupra clădirii. Neinvestind nimic în ea, vom vedea dacă vom putea să o redeschidem anul viitor'', a declarat, pentru AGERPRES, directorul executiv al DJST, Liviu Urlih.

El a apreciat reparațiile făcute în ultimii ani din sponsorizările obținute de la diverse firme drept ''cârpeli'' și a menționat că resursa umană este greu de păstrat în condițiile în care primește salariul minim pe economie.

''În acest context economic, este greu să-ți poți motiva angajații să mai rămână în sistemul de stat, fiindcă au oferte de muncă. În Sulina, pot câștiga dublu decât la noi. (...) Tabăra este singurul loc care poate găzdui grupuri mari, se află în Sulina, un oraș cu importanță strategică pentru statul român și ar trebui să-i acorde o mult mai mare atenție. Este păcat că se lasă lucrurile să se degradeze'', a mai spus directorul executiv al DJST.

***

Ultimii oaspeți ai Taberei din Sulina au fost anul acesta participanții la Maratonul Delta Dunării, organizat de Asociația Județeană de Atletism (AJA) și DJST, eveniment care a ajuns la a XV-a ediție și a reunit un număr record de participanți, peste 100, la cele trei probe, cursa copiilor, de aproape un kilometru, cursa populară, de circa 6 kilometri, semi-maraton și maraton.

''La cursa copiilor, am avut 40 de participanți, un număr bun, pentru că suntem în Sulina, la capătul Europei, la celelalte curse, am avut 80 de participanți, ceea ce este iar foarte bine, pentru că e foarte greu să-ți rupi trei zile ca să ajungi la Sulina. Vineri se sosește aici, sâmbătă se aleargă, iar duminică se pleacă. Practic, orice participant pierde trei zile ca să alerge la Sulina. Când m-am angajat la DJST, am hotărât să organizez o competiție și pentru că am fost campioană mondială de semimaraton, am hotărât să facem o competiție de alergare lungă, la Sulina'', a afirmat președinta AJA, Elena Fidatov-Moruzov.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES

Maratonul Delta Dunării a fost mai mult decât un eveniment sportiv de tradiție pentru Sulina.

''Am încheiat de altfel și Săptămâna Europeană a Sportului. Au fost activități în diferite localități din județ și cu cât sunt mai multe, cu atât mai bine'', a menționat directorul executiv al DJST, Liviu Urlih.

Mai mult, maratonul din Sulina poate fi interpretat și ca o încercare de extindere a sezonului turistic, în condițiile în care Delta este o atracție în toate anotimpurile, iar războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei se aude aproape în fiecare noapte în comunitățile din nordul județului, inclusiv prin mesaje transmise de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu privire la incursiuni de drone.

''Am primit mesaj RO-ALERT, ne-am trezit, am adormit apoi cu gândul că trebuia să ne trezim dimineață să fim în forță la maraton. Apoi, ne-am trezit, am văzut răsăritul în Deltă și a fost superb. Eu le ador pe cele de la munte, dar cele din Deltă m-au fascinat. M-am înscris în concurs pentru ambiție, perseverență și curaj. Aveți o zonă minunată și suntem foarte surprinși de ce am văzut de pe vaporul cu care am venit din Tulcea la Sulina'', a declarat una dintre participantele la cursa populară, Mirela, din Galați.

Cele mai grele curse, de semimaraton și maraton, au avut cei mai puțini participanți.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES

''Deși sunt din Constanța, am venit anul acesta pentru prima dată la Sulina și-mi dau seama cât de mult am pierdut și stau și mă întreb de ce nu am venit până acum. Mi-a plăcut foarte mult atmosfera și mă simt de parcă nu aș fi în România. Am încercat și curse montane până acum, la final de iulie, în Bucovina, și este o experiență similară'', a afirmat Liliana Giosan, în vârstă de 41 de ani, participantă la semimaraton.

Cursa de maraton la bărbați a fost câștigată de gălățeanul Adrian Preda, de două ori campion masters la 3.000 de metri obstacole, vicecampion balcanic anul acesta la Balcaniadă și la semimaraton, la categoria de vârstă.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES

''A fost o cursă foarte frumoasă, un traseu superb, dar greu în același timp, pentru că jumătate din cursă e pe plaja de la Marea Neagră și am avut noroc cumva că nisipul a fost bătut. Nu te aștepți niciodată le rezultatul cursei. Faci cea mai bună alergare pe care o poți face și te ghidezi și după concurenții tăi'', a afirmat la finele maratonului Adrian Preda.

***

Pe podium a urcat și o legendă, brăileanul Victor Ilie, în vârstă de 74 de ani, care are peste 400 de maratoane la activ și este singurul român participant la curse de anduranță în toate statele americane.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES

''Cele mai grele au fost în România și Argentina. La ultramaratonul Ciucaș de 103 kilometri, la kilometrul 33, niște băieți tineri mi-au spus că în acea noapte va fi vânt puternic de peste 90 de kilometri la oră cu lapoviță și ninsoare. Ei s-au oprit la punctul de revitalizare, iar eu și cu Valentin Stan am mers mai departe cu un voluntar și am fost șase care au terminat cursa, urcând chiar în patru labe, cum se spune. La ultima oprire pentru rehidratare, șapte sau opt persoane câte eram, abia am reușit să demontăm un cort mic, din cauza condițiilor meteorologice. În Patagonia, Argentina, într-o cursă de 104,3 kilometri, era prăpastia pe marginea drumului, am avut noroc că vântul bătea din exterior în perete, acolo am obținut chiar locul I, la categoria mea de vârstă'', a declarat Victor Ilie, cunoscut de prieteni drept ''Victor Marathonman''.

Fostul angajat al unui distribuitor de gaze naturale a alergat în condiții greu de descris și este mândru că a terminat toate cursele începute, în ciuda accidentărilor ușoare, dar și a faptului că nu ia suplimente.

''Secretul este să mănânci sănătos, să te odihnești, să mergi la antrenamente și să nu-ți chinui organismul, să-l asculți și să-i dai un repaus când simți că ești obosit și că nu mai merge. Suplimentele păcălesc organismul'', a afirmat Victor Ilie.

El a învățat box când era copil, însă a renunțat la acest sport, pentru că nu i-a plăcut violența. Nu a fost un copil cuminte la școală și nici nu a ascultat indicațiile profesorilor, deși i-ar fi plăcut să fi fost profesor de sport.

''Dacă aș fi acum profesor de sport, le-aș spune copiilor că trebuie să facă ce le place, iar dacă le place sportul, trebuie să aibă ori un antrenor, ori să ajungă la un numitor comun din mai multe îndrumări'', a adăugat Victor Ilie.

Singurul lui regret este că nu a reușit să participe la Spartathlon, unul dintre cele mai dificile și prestigioase ultramaratoane din lume, o cursă istorică de 246 de kilometri, care se desfășoară anual în Grecia, între Atena și Sparta, din cauză că organizatorii impun o limită de timp pe care sportivul brăilean nu mai poate să-l atingă.

''Premiile nu contează. Niciodată nu m-am dus la un concurs pentru premii. Anul trecut, am cheltuit 20.000 de euro și am făcut 24 de maratoane, două semimaratoane și un cros. Anul acesta, am cheltuit 12.000 de euro pentru Hong-Kong, Riad și Mongolia. Am dat 3.000 de euro pentru bilet de avion și cazare pentru Ulan Bator și Filipine, iar în Filipine nu s-a mai ținut concursul. M-au anunțat că s-a anulat cu 10 zile înainte de competiție. Anul acesta, am mai fost în Paraguay, dar sportul devine tot mai scump, iar unele bilete de avion sunt duble'', a remarcat sportivul din județul Brăila.

Săptămâna viitoare, Victor Ilie va alerga în București, apoi programul îi este încărcat cu alte competiții în România și Armenia. Visul lui este să alerge în Antarctica, dar recunoaște că evenimentul pentru care are nevoie de un buget de circa 15.000 de euro este foarte scump, în comparație cu posibilitățile sale, cu atât mai mult cu cât nu merge la firme pentru sponsorizări, iar pensia pe care o primește este de circa 600 de euro.

***

Maratonul Delta Dunării a adus la start și localnici, printre care Roxana Saraev, membru fondator al asociației Cu drag, din Sulina. În atelierul pe care-l are împreună cu soțul ei, războiul din Ucraina este un subiect care nu poate fi ocolit.

''În vara asta, am avut oaspeți din Franța și vorbeam cu fetele despre războiul din Ucraina. Da, toată lumea spune că s-a obișnuit, dar pentru noi războiul declanșat de Rusia are efecte pe care le simțim zilnic, din ce în ce mai aproape'', a mărturisit Roxana Saraev.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES

Soțul ei, Claudiu, fost navigator, vorbește despre poluare, despre aglomerația de vase de pe Marea Neagră și spune că nu regretă că s-a întors acasă, deși a avut posibilitatea să se stabilească într-o altă țară.

''Am lucrat ca navigator pentru o perioadă și am trecut printr-o bună parte din țările europene. Cel mai mult mi-ar fi plăcut să mă stabilesc în Olanda. Acolo, există o stabilitate, o predictibilitate. Dorul de casă și necesitatea de a-mi ajuta familia, în plus am cunoscut-o pe Roxana, m-au determinat să mă întorc în Sulina. Nu regret că m-am întors acasă. Mă împlinește frumusețea orașului și ideea de a aștepta vara din nou'', a afirmat Claudiu Saraev.

Din cauza războiului din Ucraina, turiștii au fost puțini anul acesta în Sulina.

''Din punctul de vedere al unora, probabil că a fost un an prost, pentru alții a fost un an mai puțin bun, dar socotesc că nu ar trebui să ne plângem, că ar trebui să inventăm, să suportăm și să dăm dovadă că nu ne lăsăm bătuți de tot ce se întâmplă în jurul nostru, chiar dacă trecem prin vremuri mlăștinoase'', a mai spus Claudiu Saraev.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES

Plaja de la Marea Neagră este locul preferat al celor doi soți care au un atelier cu suveniruri pe faleza Dunării. Lângă atelier, este sediul Comunității elene, unde copii și tineri repetă pașii unor dansuri tradiționale acestei minorități naționale. Atunci când sunt prea mulți, iar jocul are nevoie de un spațiu mai mare, membrii comunității dansează pe faleza Dunării.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES

În drum spre plajă, vânzătoarea unui magazin vorbește și ea despre efectele războiului din Ucraina.

''Eram afară atunci când s-a auzit o explozie și am văzut cum se clătinau copacii din fața casei. Vă dați seama ce se întâmplă cu casele noastre! Nu este așa la fiecare explozie pe care o auzim, din fericire'', a povestit aceasta.

***

Pe plaja din orașul Sulina, din pontonul din lemn amenajat în urmă cu mai mulți ani de Ministerul Dezvoltării Regionale, cu fonduri europene, se mai vede doar o parte, iar vapoarele din larg atrag privirea.

În Săptămâna europeană a sportului, orașul Tulcea a găzduit și masa rotundă ''De la potențial la performanță. Construim împreună viitorul sportului în regiune'', un eveniment organizat de deputata AUR Monica Iagăr, campioană europeană și mondială la săritura în înălțime, și Consiliul Județean.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES FOTO

''Trebuie să ne întoarcem la rădăcini, să ne întoarcem la sportul școlar, pentru că acolo este buba. Cu ei trebuie să începem, să vedem dacă profesorii de educație fizică și sport își îndeplinesc cu adevărat atribuțiile. Dacă de acolo nu se livrează nimic spre licee și, mai departe, spre universități, nici ceilalți nu vor putea să desfășoare activități, pentru că educația sportului este din familie. Degeaba familia îl duce, dacă educatorul în sport nu continuă'', a declarat Monica Iagăr.

În timpul întâlnirii din orașul Tulcea, autorități din domeniul sportului de la nivel regional au atras atenția asupra faptului că legislația în domeniu nu se respectă, că schimbarea continuă a miniștrilor și a secretarilor de stat nu asigură continuitatea activităților din plan județean, că există situații în care bazele sportive sunt legate de autoritățile naționale, fie de Ministerul Educației, fie de cel al Agenției Naționale pentru Sport, și că în teritoriu există teoretic posibilități de verificare a activităților sportive, dar fără fișe metodologice.

La rândul ei, Monica Iagăr a amintit că bazele sportive sunt acum ''bătaia peștelui'' și a încercat să găsească o soluție pentru dezvoltarea activităților sportive, în condițiile în care în sportul românesc, cu excepția fotbalului, ''se învârte un miliard de euro'', dar cluburile susțin că nu au bani.

''După două evenimente regionale, la Bacău și Tulcea, și unul la Camera Deputaților, am ajuns la concluzia că informația se pierde și că trebuie să regionalizăm sportul pe o măsură concludentă în care să intre atât cluburile sportive din subordinea Autorității Naționale pentru Sport sau a Ministerului Tineretului și Sportului (MTS), cluburile sportive școlare, cât și celelalte cluburi spre o direcție regională, iar cumva prin această direcție de sport să se dezvolte bazele sportive. MTS ar trebui să facă această regionalizare. Avem o lege a sportului făcută din 2000 care nu-și mai are efectul. Trebuie adus tot patrimoniul sub aceeași umbrelă'', a mai spus Monica Iagăr.

Regionalizarea sportului ar fi una din soluțiile la problemele din domeniu despre care s-a vorbit în timpul întâlnirii de la Tulcea. Masa rotundă va fi urmată de altele pe aceeași temă care vor avea loc la Iași și Cluj.

''Unde sunt centre universitare mari, vorbim de sport universitar și nici acolo nu se întâmplă ceva. Avem Federația Română Sportul pentru Toți, nu face nimic, avem Federația Română a Sportului Școlar, nu se întâmplă nimic, face o olimpiadă cel mult o dată pe an și nu e suficient, și avem și o Federație a Sportului Universitar, care nici ea nu se ocupă cu ceva. Așa avem trei federații organizate pe plan național care nu au o cupolă, nu sunt dirijate de nimeni, iar fiecare face ce vrea. Dacă federațiile sportive mai fac câte ceva, trebuie să știm ce fac federațiile astea, dacă-și îndeplinesc atribuțiile. Dacă nu, să le desființăm. Să stai într-un sistem cu salariul plătit de la MTS sau ANS și tu să nu faci nimic. Suntem într-o zonă comercială, nu-mi livrezi nimic pe banii pe care ți i-am dat, nu mai livrez'', a menționat Monica Iagăr.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES

DJST Tulcea, instituție care nu mai are de câțiva ani buni buget pentru activități sportive, iar sumele pe care le obține din activitatea taberelor sunt virate la bugetul de stat, susține pregătirea centralizată pentru sportul de performanță.

''Statul român, prin ANS, are un instrument foarte puternic în teritorii, DJST-urile. Dar statul nu a oferit acestor structuri și instrumentele prin care să aplice legea. Consider că actul sportiv s-ar îmbunătăți în toate sălile de antrenament și chiar în cele de fitness, dacă s-ar emite și normele metodologice prin care activitățile s-ar putea controla și ar fi încă o cărămidă pentru sportul românesc. Pentru a avea performanță, statul își impune politici naționale cu privire la sport, iar randamente se dau unde pregătirea este centralizată'', a menționat directorul executiv al DJST, Liviu Urlih.

El a amintit că realitățile economice ale României au schimbat inclusiv sportul.

''Dacă acum 20-40 de ani făceam performanță aducând copii fără posibilități din mediul rural în cel urban și le ofeream cazare și masă, acum copiii de la țară deja sunt foarte puțini și atunci la sport vin copiii din orașe pe care nu-i mai poți atrage cu o masă caldă sau cu o medalie ori diplomă. Ca oameni de sport, trebuie să regândim activitatea și să oferim un prestigiu copilului care face sport, care face parte dintr-o echipă, să simtă că face parte dintr-un grup și că face ceva bun pentru el, pentru sănătatea lui, pentru viitorul lui ca om, dar și pentru societate'', a evidențiat Urlih.

Prestigiul în opinia lui înseamnă o recunoaștere în colectivități, dar el trebuie calibrat corect.

''Avem cazuri de sportivi care la 10-12 ani au deja 300 de medalii și spun că au câștigat atâtea, se întreabă ce rost are să continue. Trebuie să ne gândim că în ziua de azi oferim prea repede nota 10 la școală, oferim prea ușor medalii, cupe valoroase mari de un metru, după o luptă sau două, devii campion mondial. Cum motivezi copilul mai departe? Cred că azi copiii sunt foarte mult solicitați, chiar supra-solicitați, în sensul în care îi ducem și la școală, și la meditații, și la sport. Trebuie să-i creăm un timp de respiro. Mentalitatea părinților s-a schimbat, iar cei mai mulți vor să-și ducă copiii la sport, doar că acolo trebuie să găsească un mediu curat, competitiv și atunci depinde de antrenor să le creăm acest mediu'', a mai spus directorul executiv al DJST.

În Tulcea, în momentul de față, Federația Română de Baschet a înființat deja un centru regional, dar este doar un prim pas spre dezvoltarea acestui sport.

Săptămâna europeană a sportului se încheie, marți, la Tulcea, la ora 17:00, cu ''We Are All in This Together - power walking intergenerațional'', o activitate organizată de Asociația Speranța Tinereții, la care sunt invitați atât membrii asociației, cât și cei care doresc să afle efectele mișcării în aer liber.

***

De la finele săptămânii trecute, în fiecare zi, populația din nordul județului Tulcea a primit alerte cu privire la incursiune de drone pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, numărul mesajelor de alertă extreme primite în acest an de locuitorii acestei zone depășindu-l pe cel transmis în România în perioada septembrie 2023-decembrie 2025.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES

Primele mesaje RO-ALERT pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina au fost transmise în luna septembrie a anului 2023, iar sistemul de avertizare a populației cu privire la posibilitatea unor situații de urgență este implementat pe teritoriul României de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale, în baza Ordonanței de urgență nr. 72 din 5 octombrie 2017.

Din anul 2014, peninsula Crimeea, aparținând Ucrainei, a fost ocupată de Rusia, iar pe data de 24 februarie 2022 conflictul declanșat împotriva Ucrainei a escaladat și s-a transformat în cel mai sângeros război din Europa de la cel de-al doilea Război Mondial până în prezent. AGERPRES / (A, AS - redactor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frățilă, editor online: Gabriela Badea)