Autoritățile covăsnene consideră că soluția cea mai eficientă pentru prevenirea inundațiilor ar fi amenajarea unor poldere, adică a unor zone în afara localităților, în care apa să se poată acumula controlat.

Prefectul județului Covasna, Raduly Istvan, a declarat marți, în cadrul unei conferințe de presă, că astfel de poldere naturale au existat în lunca Râului Negru, între localitățile Sântionlunca și Băcel, însă acestea au dispărut odată cu regularizarea cursului apei.

'În România, în total avem aproximativ 10.000 de kilometri de dig de protecție, din care 450 sunt în județul Covasna. Deci nu sunt 2-3 kilometri, 450 de kilometri avem în județul Covasna (...) și e clar că trebuie făcut ceva (...) Trebuie expertiză, iar experții trebuie să găsească o soluție (...) O soluție ar fi crearea unor poldere naturale sau artificiale (...) E foarte simplu. Trebuie revitalizate, reconstruite acele poldere naturale care erau cândva de la Sântionlunca până la Băcel și cred eu că efectele inundațiilor vor fi mult, mult mai mici. Este singura posibilitate reală, după părerea mea, care am trăit și am copilărit în această zonă. Prima inundație mare la Băcel a fost când eram copil foarte mic, că spuneau bunicii mei 'uite, s-a regularizat cursul Râului Negru și acum săracii oameni de acolo sunt sub apă'', a declarat prefectul Raduly Istvan.

Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Covasna, Sandor Laszlo, a precizat că pentru amenajarea acestor poldere este nevoie de măsuri legislative, care să prevadă și despăgubiri sau compensări pentru proprietarii terenurilor.

'Într-adevăr, o soluție sunt acele poldere (...) Vom solicita ca în regim de urgență să fie supraînălțate cele două diguri, deci atât pe Pârâul Satului, mai ales malul care apără localitatea Băcel, cât și pe Pârâul Zagon. Vom solicita ca în regim de urgență să ni se acorde sume ca să putem executa aceste lucruri de supraînălțare. Dar, ele nu vor rezolva în totalitate inundațiile, pentru că în unele locuri nu putem mări baza digului deoarece unele case sunt chiar lângă dig (...) Pe de altă parte, mai trebuie știut că supraînălțarea acestor diguri mai are un alt efect: (...) punând încă un metru, facem o supraîncărcare, exact ca și la un bloc. În momentul în care mai pui un etaj, s-ar putea să-ți cedeze fundația (...) Ca să reușim să construim acele poldere, acele buzunare ale cursurilor de apă unde să se poată înmagazina aceste viituri, trebuie făcută o schimbare legislativă, în primul rând (...) Dar, asta înseamnă că acele sute de hectare sau poate chiar o mie de hectare, pe anumite perioade vor fi inundate. Adică acolo se poate face numai o agricultură care să nu necesită costuri mari pentru despăgubire. Iar pentru acest lucru, părerea mea și nu numai a mea, singura modalitate este de a da compensații proprietarilor terenurilor (...), pentru că oamenii trebuie despăgubiți cumva. Deci, trebuie o schimbare de legislație aici', a declarat Sandor Laszlo.

Județul Covasna a fost grav afectat de inundații în urma ploilor abundente de la finele lunii mai a.c. Potrivit unui bilanț prezentat marți de Prefectura Covasna, în total au fost inundate peste 200 de case și aproximativ 1.300 de hectare de teren agricol din 11 localități, cele mai mari pagube fiind înregistrate în localitățile Boroșneu Mare și Băcel.

'A fost pentru prima oară de când lucrez eu, de circa 38 de ani, când văd Cod Roșu în același timp pe Râul Negru, Râul Olt și pe Râul Tărlung. Deci toate cele trei au fost simultan în Cod Roșu (...) Pot să vă mai spun că stația noastră din localitatea Voinești a arătat că, în cursul lunii mai, aici au căzut peste 250 de litri pe metru pătrat, ori media multianuală este undeva la 60-70 pentru luna mai. Și grosul acesta s-a produs în perioada 27-28 mai (...) Într-adevăr, la Boroșneu au fost cele mai multe case afectate, dar trebuie să amintesc, totuși, că majoritatea acestor case se află în incinta îndiguită a cursurilor de apă, în zona inundabilă (...) Într-adevăr, oamenii au avut de suferit și suntem alături de suferința lor, dar amploarea aceasta a fost dată și de aceste construcții care au fost amenajate într-o zonă cu grad și cu risc foarte mare', a mai spus șeful SGA Covasna.

Subprefectul județului Covasna, Sebastian Cucu, a ținut să sublinieze, în cadrul aceleiași conferințe de presă, că după inundațiile din 2018, în localitatea Băcel, precum și în alte zone din județ au fost efectuate lucrări de închidere a breșelor apărute în diguri, deci afirmațiile potrivit cărora banii alocați nu ar fi fost folosiți în acest scop sunt nejustificate.

'Da, sunt în asentimentul tuturor că e nevoie de mai mult, e nevoie de o altă abordare, pentru că pe om nu-l interesează de unde vine apa când își vede agoniseala de o viață plutind prin curte sau prin casă, în zadar îi explicăm noi că a venit din Râul Negru sau a venit din Tărlung. Dar, totodată, e bine să fim corecți și cu autoritățile statului și să spunem lucrurilor pe nume. Într-adevăr (...), trebuie să fim pregătiți pentru asemenea situații și pe viitor. Și da, mi-aduc aminte că și atunci, în 2018, aceeași soluție era propusă, cea privind aceste poldere. De ce nu s-au realizat, e exact ce v-a spus domnul director: pentru că nu avem temei legal. Care temei legal, sigur, se poate crea, pentru că legea e făcută de om', a declarat subprefectul Sebastian Cucu.

Potrivit șefului Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență (ISU) Covasna, col. Daniel Predicioiu, în perioada 26 mai - 6 iunie, pompierii covăsneni au avut 384 de intervenții pentru limitarea și înlăturarea efectelor inundațiilor, fiind ajutați de 463 pompieri din alte 18 județe, cărora s-au alăturat și numeroși jandarmi, militari și civili.

Persoanele sinistrate au primit ajutoare de urgență din fondul de rezervă al statului, - paturi, saltele, apă potabilă, conserve, cizme și pelerine de ploaie, precum și din partea a numeroase ONG-uri, firme și persoane fizice din țară și străinătate. AGERPRES / (A - redactor: Oana Mălina Negrea, editor: Marius Frățilă, editor online: Simona Aruştei)