Ultima lună din primăvara anului 2025 este a cincea mai cea mai rece lună din istoria măsurătorilor meteorologice, cu abatere termică negativă de minus 2,2 grade Celsius, și a patra mai cea mai ploioasă lună, cu o cantitate medie de 120,6 litri pe metru pătrat la nivel național, a declarat, joi, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu, la Forumul Național ''Viitorul Agriculturii''.

'Mai, ultima lună din primăvara 2025, care într-adevăr a adus precipitații, din păcate a avut și efecte prin cantitățile însemnate în unele zone ale țării. A cincea lună mai cea mai rece din istoria măsurătorilor meteorologice, cu abatere termică negativă de minus 2,2 grade Celsius, după mai 1991, 1980, 1978, 1961. A patra lună mai cea mai ploioasă, cu o cantitate medie de 120,6 litri pe metru pătrat la nivel național, după mai 1970, 1991 și 2012, iar la nivel regional Moldova înregistrează cea mai ploioasă lună mai din istorie, cu o cantitate medie de 164 litri pe metru pătrat, depășind astfel recordul înregistrat în luna mai 1991, de 163,2 litri pe metru pământ. Muntenia - a patra lună cea mai ploioasă după mai 1971, 2012, 1991 și Transilvania, de asemenea, a patra lună cea mai ploioasă după mai 1970, 2019 și 1984', a spus Mateescu, la evenimentul organizat de Clubul Fermierilor Români.

Potrivit acesteia, în luna iunie este posibil să existe, de asemenea, alternanțe de temperaturi foarte ridicate și disconfort termic deosebit de accentuat, dar și fenomene de instabilitate deosebit de accentuată.

'Vara a debutat iată deja cu primele atenționări meteorologice pentru temperaturi ridicate și disconfort termic ridicat, dar în același timp și fenomenele de instabilitate binecunoscute. În urmă cu puțin timp am emis primul Cod roșu de tip nowcasting pentru localități din județele Argeș, Prahova și Dâmbovița pe ziua de astăzi. Ieri am avut încă două și practic nu se dezminte debutul verii, cel puțin prima lună, în care, așa cum arată estimările, pentru prima lună din această vară este posibil să continuăm în aceeași notă - alternanțe de temperaturi foarte ridicate și disconfort termic deosebit de accentuat, dar și fenomene de instabilitate deosebit de accentuată, astfel încât să considerăm că fenomenele meteorologice extreme sunt din ce în ce mai evidente și intense', a arătat ea.

Elena Mateescu a propus Clubului Fermierilor Români ca, împreună cu ANM, să realizeze o analiză pe datele de agrometeorologie.

'Pentru că ați vorbit de propunerea de a fi asigurate două fenomene importante, fenomenul de secetă și fenomenul arșiță, fac mențiunea că pragul de risc termic pentru agricultură în analiza fenomenului de arșiță din punct de vedere agrometeorologic este de 32 de grade Celsius. Analizăm acest prag în cadrul măsurătorilor efectuate în rețeaua națională de specialitate a Administrației Naționale de Meteorologie, prin numărul de zile din intervalul iunie - august, dar și prin intensitate, adică cuantumul unităților de arșiță mai mari sau egal de 32 de grade în acest interval. Aș propune nu numai seceta și arșița, ca și fenomene de calamități cu impact sever în agricultură, luând exemplul lunii mai din acest an și nu numai, când regiuni extinse din Moldova, Muntenia și Transilvania au fost afectate, să încercăm să analizăm și inundațiile. Ne confruntăm cu cantități mari pe secvențe scurte de timp, care pot afecta la nivel regional, și observăm această variabilitate semnificativă în fiecare anotimp sau în fiecare an. Chiar dacă a plouat mult în luna mai în această parte a țării, din păcate în jumătatea vestică încă mai avem nevoie de apă, mai ales pe profilul de sol 0-100 cm, dar și în sud-estul țării, în zona Dobrogei. De aceea, poate o analiză împreună cu specialiștii din Clubul Fermierilor Români, la care să participe și Administrația Națională de Meteorologie, prin datele de agrometeorologie, ar fi benefică pentru un parteneriat în ceea ce privește viitorul agriculturii românești și în sprijinul fermierilor români', a transmis aceasta.

O altă propunere a Elenei Mateescu față de sistemul integrat de gestionare a riscurilor de mediu și climă a fost adăugarea sistemului de avertizare timpurie.

'Fără o avertizare timpurie atunci când vorbim de gestionarea riscurilor climatice, nu este posibil să avem un sistem integrat', a subliniat ea.

Clubul Fermierilor Români a organizat, joi, Forumul Național pentru Viitorul Agriculturii, reuniune dedicată prezentării concluziilor și promovării inițiativelor importante rezultate din seria celor șase forumuri regionale desfășurate în ultimele luni. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)