Gusturile, meșteșugurile și poveștile Bihorului se întâlnesc, în acest weekend, la Oradea, unde Consiliul Județean Bihor organizează, pe 19 și 20 septembrie, o nouă ediție a evenimentului 'Gusturi și tradiții DE BIHOR'.

În parcul din fața Muzeului Țării Crișurilor, orădenii pot descoperi producători locali, pot cumpăra produse de sezon și obiecte artizanale și pot gusta preparate inspirate din bucătăria tradițională a județului.

Dincolo de standuri și de bunătățile pregătite pentru vizitatori, festivalul aduce în prim-plan oameni care păstrează meșteșuguri și rețete învățate de la părinți și bunici. Unele sunt vechi de generații, altele au fost adaptate vremurilor, dar toate au în comun dorința de a nu lăsa tradiția să dispară.

În satul Nimăiești, de exemplu, un meșteșug aparte a fost transmis din generație în generație: confecționarea opincilor din cauciuc. Acestea sunt făcute din cauciucuri de motocicletă, mai înguste pentru modelele de dimensiuni mici și mai rezistente pentru încălțămintea bărbătească.

Astăzi, opincile sunt purtate mai ales de artiști populari, în cadrul costumului tradițional, dar sunt căutate și de colecționari.

'Opincile au apărut ca o necesitate. Oamenii n-au avut piele și au apelat la reciclarea cauciucurilor. Ulterior, au fost purtate și cu portul popular, mai ales în zona Crișului Negru', explică Marioara Cuc, meșter popular din Nimăiești, fiică de opincar.

Înainte de 1989, relatează ea, în zonă erau aproximativ zece persoane care practicau acest meșteșug. Astăzi, printre puținii care îl mai păstrează se numără familia Cuc.

Fiul Marioarei, Victor, a învățat de mic să lucreze opincile și continuă tradiția familiei.

'Nu ne place să spunem hobby. Le facem din suflet, pentru că am crescut cu ele', spune Victor Cuc.

Pentru profesorul de religie Adrian Micula și soția sa, Adela, învățătoare, cultivarea porumbului dulce este o afacere de familie, pe lângă serviciu, pe care o continuă cu drag de aproape zece ani.

Adrian explică faptul că porumbul dulce este cultivat în special pentru consumul uman și este mai pretențios decât porumbul furajer, necesitând semințe mai scumpe și tratamente agricole atent controlate.

Ei îl cultivă în etape, pe suprafețe mai mici, inclusiv în solar, pentru a avea producție destinată târgurilor și evenimentelor de toamnă, unde cererea este mai bună decât pe piața obișnuită.

'Este foarte important acest proiect al Consiliului Județean Bihor, care s-a gândit să organizeze acest festival de toamnă pentru a promova cât mai mult producătorii locali și producătorii autohtoni din zona Bihorului', spune Adrian Micula.

Printre preparatele care atrag vizitatorii se numără și pita picurată, adusă la târg de Dan Păcală.

Preparatul pornește de la o veche tradiție ardelenească - slănina sau 'clisa' pusă la frigare și lăsată să picure peste pâine -, dar este adaptat ritmului de viață de astăzi. Pâinea cu maia este stropită cu slănină de mangaliță topită, apoi este completată cu brânză fermentată de vacă și ceapă roșie.

'Mai demult, aici, în zona asta, în Ardeal, se mânca slănină sau clisă la frigare. Frumos ar fi să stai în jurul focului, mai către seară, cu slănina pusă în frigare și să picuri pe pită, la povești. Dar, cum stăm mai rău cu timpul, metoda asta este mult mai rapidă', explică Dan Păcală.

Și plăcintele spun povești despre locurile din care provin. Daniela Gabor, din Beiuș, păstrează rețeta plăcintelor coapte pe lespede de fier, întâlnite în zona Beiușului, Șteiului și în satele din Valea de Sus, Rieni sau Chișcău.

'Cu astea am crescut, practic. Așa se făceau la noi în zonă și așa le ducem mai departe', povestește ea.

Aluatul simplu, din făină, apă și sare, poate fi umplut cu brânză și mărar, cartofi, varză murată sau dulceață. Au apărut și variante adaptate gusturilor de astăzi, precum cele cu brânză și șuncă. Specificul preparatului rămâne însă același: plăcinta este coaptă direct pe o lespede de fier bine curățată, fără ulei.

Pentru Daniela Gabor, păstrarea acestor rețete înseamnă și păstrarea unei legături cu generațiile trecute.

'Tineretul trebuie să știe valorile, de unde se trag. Copiii trebuie să știe cum mâncau mai demult bunicii noștri, pentru că ei vor duce mai departe', spune ea.

Tradiția nu înseamnă însă doar gastronomie. La festival sunt prezente și meșteșuguri care transformă lâna, firele și țesăturile în obiecte lucrate manual.

Pazmany Ida, din Oradea, este țesătoare de 31 de ani. A învățat meșteșugul de la bunica sa și apoi la Școala Populară de Artă din Oradea. Pentru ea, lucrul de mână nu este doar o ocupație, ci o pasiune care îi dă energie să continue și să-i învețe și pe alții.

'Când seara te culci obosită fizic, pentru că ai lucrat toată ziua, dar abia aștepți să fie dimineață ca să poți continua, asta este definiția pasiunii. Fără pasiune nu poți să faci nimic sau poți, dar nu ești așa fericită. Dacă îți place ceea ce faci, ai în fiecare zi satisfacția că a ieșit ceva frumos din mâna ta și că ai reușit să-i înveți și pe alții', povestește Ida.

De zece ani, în atelierul său organizează, în fiecare miercuri, un club de lucru manual, sub forma unei șezători. În funcție de perioadă, participă aproximativ 15-20 de persoane. În ultima vreme, spune ea, au început să vină și tinere interesate mai ales de croșetat, meșteșug care 'a revenit la modă'.

În atelierul său se lucrează cu lână, care este vopsită natural, cu plante și flori, dar se și tricotează, se croșetează și se brodează. Participantele pot învăța inclusiv croit, cusut la mașină, împâslit sau mărgelit.

Astfel, în cele două zile de festival, aflat la a patra ediție, în parcul muzeului, bihorenii își pot întâlni producătorii și meșterii, pot cumpăra produse locale și pot gusta preparate tradiționale din volumul 'Rețete tradiționale de Bihor', între care plăcinte, gulaș, sarmale cu păsat, toroș, papricaș de pui cu găluște, moșocoarne și scoverzi.

Programul este completat, în ambele zile, de spectacole folclorice susținute de ansambluri din Oradea și din mai multe localități ale județului.

După Oradea, 'Gusturi și tradiții DE BIHOR' va continua la Marghita, în 26-27 septembrie, la Beiuș, în 3-4 octombrie, și la Salonta, în 17-18 octombrie, ducând mai departe, dintr-un oraș în altul, gusturile, meșteșugurile și poveștile oamenilor din Bihor. AGERPRES/(A - redactor: Eugenia Pașca, editor: Irina Poenaru, editor online: Andreea Preda)

Foto: (c) Eugenia Pașca/AGERPRES