În perioada martie-aprilie, pe fânețele din comuna montană Siriu, din județul Buzău, aflată la poalele Carpaților de Curbură, cresc toporașii, moment în care localnicii îi culeg pentru a produce toporata, o băutură tradițională românească asemănătoare cu socata, citronadă din toporași cum este cunoscută în zonă.

Băutura este deosebit de parfumată și are o aromă dulceagă, fiind preparată cu miere. De diverse culori, de la nuanțe de albastru până la cei albi, toporașii sunt culeși pentru obținerea unei variate palete de produse cosmetice și de parfumerie, dar și în diferite rețete.

'În copilărie așteptam cu nerăbdare înflorirea toporașilor, primii toporași pe care îi culegeam, îi mâncam, erau căutați pentru gustul lor dulce. Făceam un fel de citronadă, îi culegeam, îi puneam la macerat cu miere, era o băutură foarte plăcută la gust pentru noi, în condițiile în care nu se găseau în comerț băuturi răcoritoare. Toporașii îi foloseam pentru a face parfum, abia așteptam să se desprimăvăreze să îi culegem. Era o plăcere deosebită în a-i găsi pe cei albi în special, ni se păreau că au un parfum mai intens și erau mai dulci decât ceilalți, făceam limonadă de toporași', a precizat, pentru AGERPRES, unul dintre locuitorii comunei Siriu, păstrătoare a tradiției, Maria Rădulea.

Tradiția culegerii toporașilor se păstrează și astăzi de către locuitorii comunei.

Dis-de-dimineață, cu coșulețele de răchită, căutătorii merg pe fânețele din preajma satelor și culeg cu grijă florile, fără a le rupe cu tot cu rădăcină, astfel încât și la anul să se poată deschide. Tot din străbuni locuitorii au învățat că florile pot fi culese până în luna iunie, când cucul încetează să mai cânte, pentru că de atunci înainte își pierd dulceața și parfumul.

'Se culeg toporașii, se pun cu apă la macerat patru, cinci zile, și cu miere, după gust, în funcție de cât de dorim să fie de dulce și se adaugă câteva felii de lămâie. Sucul ia o culoare violet și este plăcut la gust, dulce, este parfumat, răcoritor și are mirosul primăverii. Când facem această băutură, simțim că a venit primăvara. Pentru o cană de jumătate de litru, se culeg cam 50 de grame de toporași. Chiar acum am la macerat toporași cu miere. Ne povestea bunicul să îi culegem până în ziua de Petru și Pavel pentru că până atunci cântă și cucul. După aceea, toporașii nu mai miros, se mai culeg, dar nu mai sunt parfumați. Bunicul meu mi-a spus despre rețetă, că sunt printre primele flori ale primăverii, ne-a împărtășit din plăcerea de a privi aceste flori ca o renaștere. Sunt din Siriu, se găsesc pe toate fânețele, sunt foarte frumoși acum, mergem cu un coșuleț să îi culegem, este plăcut. Tradiția de a-i culege este de sute de ani', a mai declarat Maria Rădulea.

Rudele sălbatice ale panseluțelor, toporașii (Viola adorata) sunt apreciați pentru coloranții naturali care pot da valoare unor produse, dar și pentru parfumul subtil, apreciază specialiștii Băncii de Resurse Vegetale Genetice (BRGV) din Buzău.

'Sunt apreciați pentru aportul medicinal, pentru coloritul pe care îl pot imprima în diverse preparate, în ceaiuri, băuturi, cosmetice, de la albastru până la diverse nuanțe de roz. Vorbim despre coloranți naturali valoroși, apreciați, pentru că în spatele unor coloranți naturali stau substanțe benefice sănătății cum ar fi pigmenții antocianici sau flavonoidele, cunoscute pentru puterea lor antioxidantă, mențin starea de sănătate. Se recomandă ca tot ce este colorat natural să fie folosit pentru că sunt pigmenți foarte puternici. Toporașii sunt de mai multe varietăți în flora spontană, de la cei albi puternic parfumați, până la cei cu diverse nuanțe de albastru, din aceeași familie a panseluțelor. Sunt rudele sălbatice ale acestor flori', a subliniat, pentru AGERPRES, directorul BRGV, Costel Vînătoru.

Toporașii, vestitorii primăverii, alături de alte flori, sunt cunoscuți încă de pe vremea Greciei Antice pentru frumusețea lor, dar și pentru efectele terapeutice. Cresc în grupuri, au un miros dulce aromat, frunzele în formă de inimă sunt la rândul lor utilizate într-o varietate de produse și cresc până la o înălțime de aproximativ 3 centimetri. AGERPRES/(A - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Foto: (c) Maria Radulea/Arhiva personala