Prelucrarea laptelui este o îndeletnicire care atrage, în ultima perioadă, tot mai multe persoane, inclusiv tineri, Consiliul Județean (CJ) Harghita având programe de sprijin pentru cei care practică meserii tradiționale.

Potrivit datelor furnizate AGERPRES de directorul Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Harghita, István Robert, în județ sunt aproximativ 100 de mici procesatori de lapte, dintre care 62 sunt activi, iar în restul cazurilor este vorba de stâne, care prelucrează sezonier.

Cei mai mulți dintre micii procesatori prelucrează lapte de vacă, dar în județ există și o fermă care procesează lapte de bivoliță, una care prelucrează lapte de măgăriță, două care procesează lapte de capră și câteva care prelucrează lapte de oaie.

Potrivit directorului DSVSA Harghita, micii procesatori își vând produsele, care sunt foarte apreciate de cumpărători, în târgurile organizate periodic, în lanțurile locale de magazine, dar și în alte județe.

Din punct de vedere sanitar-veterinar, produsele procesatorilor din județ sunt sigure, a punctat István Robert.

'Din punctul nostru de vedere, (...) din punctul de vedere al siguranței alimentelor, produsele sunt sigure. N-am avut toxinfecții alimentare care să aibă ca motiv acești producători sau produsele lor, n-au fost implicați în asemenea evenimente', a spus directorul DSVSA Harghita.

Conform acestuia, micii procesatori sunt controlați măcar o dată pe an, fiind verificate atât instalațiile de muls, condițiile de depozite și manipulare, cât și programul de autocontrol.

În plus, aceștia sunt obligați să își verifice din punct de vedere microbiologic sortimentele de brânzeturi, iar acolo unde există o rețetă mai complexă, să facă inclusiv analize fizico-chimice.

De asemenea, și personalul DSVSA recoltează probe, în cadrul controalelor efectuate.

Potrivit lui István Robert, numărul micilor procesatori de lapte a crescut constant în ultimii ani, existând și tineri care au lucrat în străinătate, au revenit acasă și s-au apucat de această îndeletnicire.

Directorul DSVSA Harghita a menționat că se poate trăi din prelucrarea laptelui, chiar dacă nu a auzit de niciun procesator 'care să devină multimilionar', și a adăugat că este nevoie ca aceștia să aibă parteneri care să organizeze vânzarea și promovarea produselor.

István Robert a subliniat importanța organizării acestora în asociații sau obținerea de către procesatori a mărcii 'Produs Secuiesc', în cadrul unui program al CJ Harghita, care îi ajută atât în promovarea și vinderea produselor, cât și în accesarea mai ușoară a fondurilor.

Președintele CJ Harghita, Bíró Barna-Botond, a declarat, pentru AGERPRES, că instituția pe care o conduce sprijină, prin mai multe programe, îndeletnicirile tradiționale.

'Județul Harghita are un specific aparte, fiind preponderent rural, de aceea, pentru o dezvoltare centrată pe om, cu scopul de a crește calitatea vieții acestuia, prin valorificarea resurselor naturale existente, este important să acordăm atenția cuvenită celor care practică meseriile tradiționale și le transmit din generație în generație, pentru că astfel aducem plusvaloare economiei locale. Organizarea lunară a târgului produselor locale și tradiționale, implementarea 'Mărcii Produs Secuiesc', prin care asigurăm trasabilitatea și autenticitatea produselor locale, prezența la târgurile naționale și internaționale, și, nu în ultimul rând, acordarea de finanțare nerambursabilă asociațiilor, respectiv cooperativelor de prelucrare și valorificare care își desfășoară activitatea în domeniul agricol și al dezvoltării rurale, sunt câteva dintre pârghiile prin care susținem aceste îndeletniciri tradiționale', a declarat Bíró Barna-Botond.

El a menționat că marca 'Produs Secuiesc' a fost înregistrată în 2010, până în prezent fiind obținută de peste 200 de producători locali, cu peste 1.500 de produse.

Totodată, producătorii locali au posibilitatea de a-și valorifica produsele prin punctele gastronomice locale, unde se prepară alimente după rețete culinare specifice zonei, din ingrediente locale, în județ existând, momentan, 16 puncte de acest fel.

Președintele CJ Harghita a subliniat și că produsele locale urmează să primească atenția pe care o merită, în contextul în care județul va fi Regiune Gastronomică a Europei în anul 2027.

'Producătorii locali au nevoie de sprijin în promovarea produselor lor autentice și, în contextul anului 2027, când județul Harghita va fi Regiune Gastronomică a Europei, produsele locale vor primi valoarea pe care o merită, fiind integrate într-un circuit internațional ce va consolida identitatea culturală gastronomică a județului Harghita. Consiliul Județean Harghita își propune astfel ca, prin toate demersurile, să contribuie la dezvoltarea unei economii durabile, în care tradițiile gastronomice se îmbină armonios cu cerințele pieței moderne, iar produsele tradiționale devin ambasadori ai județului pe plan regional, național și internațional', a conchis Bíró Barna-Botond. AGERPRES/(A, AS - redactor: Gina Ștefan, editor: Irina Poenaru, editor online: Adrian Dădârlat)