Fundaţia Conservation Carpathia susţine că soluţiile privind gestionarea populaţiei de urşi din România trebuie să includă prevenţie, menţinerea cât mai multor zone naturale pentru această specie, măsuri de intervenţie, dar şi educaţie ţintită acolo unde este mare nevoie pentru rezolvarea conflictelor pe termen scurt.

"Este tragic ceea ce s-a întâmplat zilele trecute în Munţii Bucegi şi gândurile noastre se îndreaptă către familia şi apropiaţii tinerei care şi-a pierdut viaţa în urma atacului unui urs. Ne dorim cu toţii să înţelegem ce a declanşat comportamentul acelui urs, ce putem face pentru a preveni astfel de tragedii, care este cea mai bună soluţie ca omul să rămână în siguranţă când merge pe munte, iar natura să îşi urmeze liniştită cursul. (...) Ne distanţăm în mod clar de opiniile extreme, care au fost menţionate în ultimele zile, fie că principala tragedie a fost împuşcarea ursului, fie că urşii ar trebui să fie reduşi radical acum. (...) Considerăm că este important să punem în aplicare o politică bazată pe fapte şi pe realitate. Soluţiile trebuie să includă prevenţie, menţinerea cât mai multor zone naturale pentru această specie, măsuri de intervenţie, dar şi educaţie ţintită acolo unde este mare nevoie pentru rezolvarea conflictelor pe termen scurt", se arată într-un comunicat de presă al fundaţiei transmis duminică AGERPRES.

Conservation Carpathia a informat, totodată, că pune în aplicare în sudul Munţilor Făgăraş un program complex care vizează relaţia dintre oameni şi urşi.

Reprezentanţii fundaţiei au subliniat că este nevoie de implicarea mai multor actori pentru gestionarea corespunzătoare a populaţiei de urşi şi prezintă o serie de aspecte constatate în urma activităţilor derulate.

Potrivit fundaţiei, au fost identificate mai multe privind apropierea urşilor de oameni - restrângerea şi alterarea habitatelor naturale de către om, posibila dependenţă de hrănirea asigurată suplimentar de om, reducerea disponibilităţii surselor de hrană naturală, fie că este vorba despre fructe şi seminţe forestiere, fie despre fluctuaţia puternică a disponibilităţii carcaselor de mistreţi care mor de pesta porcină africană şi care sunt o sursă de hrană pentru urşi, creşterea competiţiei pentru hrană în contextul unei populaţii cu trend numeric pozitiv, precum şi deranjul din păduri generat de exploatări şi de activităţile off-road cu ATV-uri, motociclete şi maşini.

O altă cauză menţionată este legată de schimbările climatice, cu ierni calde în care urşii nu se mai retrag la somn, ci caută hrană şi primăveri cu ninsori târzii şi veri caniculare.

Totodată, se arată în comunicat, sursele de atracţie din comunităţile locale şi din împrejurimile lor, cum ar fi gunoaiele neevacuate la timp, resturile de abatorizare lăsate la marginea satelor şi livezile abandonate îi determină pe urşi să se apropie tot mai mult de spaţiile locuite şi de oameni.

În aceste condiţii, Fundaţia Conservation Carpathia a evidenţiat că prevenţia este esenţială în reducerea conflictelor cu ursul, menţionând ca soluţii instalarea de garduri electrice în gospodăriile şi fermele aflate în zonele cu risc, organizarea de puncte de colectare a deşeurilor abatorizate, precum şi instalarea de sisteme de alertă în timp real.

În privinţa intervenţiei, fundaţia a indicat faptul că pe cele cinci fonduri cinegetice pe care le gestionează încearcă să ţină urşii la distanţă cu echipe de intervenţie rapidă, inclusiv patrule de noapte.

De asemenea, reprezentanţii fundaţiei consideră că este nevoie de o îmbunătăţire a sistemului de compensare aplicat în cazul crescătorilor de oi sau vaci care au suferit pagube în urma atacurilor urşilor.

Privitor la eventualele măsuri de reducere a populaţiei de urşi, Conservation Carpathia a transmis că eforturile autorităţilor ar trebui să se concentreze pe exemplarele de urşi care stau la marginea drumurilor, care vin în localităţi şi obişnuiesc să se hrănească din gunoaie sau din grajdurile oamenilor.

"Monitorizarea genetică a urşilor pe o suprafaţă de 120.000 ha din Munţii Făgăraş, Piatra Craiului, Iezer-Păpuşa şi Munţii Leaota, pe care am derulat-o de-a lungul a şase ani, din 2017 până în 2022, a identificat cumulativ 504 urşi (289 masculi şi 215 femele). De-a lungul acestor ani am observat o dinamică în populaţia studiată de noi. Spre exemplu, doar 20% din urşii identificaţi în 2017 au mai fost detectaţi şi în 2022, restul fiind animale noi. Nu ştim încă care sunt ratele de mortalitate şi natalitate anuale", se explică în comunicat.

Din datele colectate, Fundaţia Conservation Carpathia a constatat că densitatea locală a crescut de la 18,6 urşi/100 kmp în 2017 (95% interval de încredere = 18,3 - 21,9) la 23,8 urşi/100 kmp în 2022 (95% interval de încredere = 22,3 - 31,7).

"Numărul urşilor problemă şi al pagubelor generate de aceştia fluctuează de la an la an şi nu sunt direct proporţionale cu creşterea densităţii de urşi. Ce putem spune cu certitudine este că cea mai mare parte din urşii problemă sunt masculi şi mulţi dintre ei fac pagube în sate doar ocazional. Unii dintre aceşti urşi învaţă că în sate găsesc uşor mâncare şi se specializează pe hrană antropică. Astfel de urşi ajung să terorizeze comunităţile locale dacă nu există o strategie de prevenţie şi intervenţie care să îi vizeze", se mai spune în comunicat. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Citeşte şi: 

• Prahova: Turista atacată de urs pe Jepii Mici a decedat; recuperarea trupului - dificilă din cauza animalului