"Violenţa domestică - o vulnerabilitate a societăţii actuale?!" a fost tema unei dezbateri care a avut loc, luni, la Palatul Parlamentului, evenimentul fiind organizat de Asociaţia D.A.R. (Dăruire, Apreciere, Responsabilitate) şi reunind reprezentanţi ai instituţiilor statului, ONG-urilor, societăţii civile, specialişti în domeniu.

Participanţii la discuţii au subliniat necesitatea combaterii acestui fenomen, arătând că violenţa, din păcate, este întâlnită nu doar în familie, ci şi pe stradă, la şcoală.

Potrivit ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, care a transmis un mesaj video participanţilor la dezbatere, în primele trei luni ale acestui an, numărul faptelor penale în domeniul violenţei domestice a crescut cu 2,4%.

"Sunt multe provocări în societatea românească şi este bine să discutăm despre ele. Una dintre cele mai dureroase rămâne violenţa domestică, coşmarul de acasă, locul care ar trebui să fie cel mai sigur. (...) Statistica pe anul în curs ne arată că situaţia rămâne gravă. În primele trei luni din 2024, numărul faptelor penale în domeniul violenţei domestice a crescut cu 2,4%, de la 13.307 la 13.628. Din totalul victimelor infracţiunilor de violenţă domestică, 2.507 sunt bărbaţi, 9.641 sunt femei, iar 2.262 sunt minori, conform unui studiu realizat anul acesta de Salvaţi Copiii. Unul din zece copii mărturiseşte că este victima acestei forme de violenţă", a precizat Gorghiu.

Ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Natalia Intotero, a amintit că una dintre priorităţile Comisiei Europene o reprezintă implicarea copiilor, a tinerilor în procesul decizional. Totodată, există foarte multe proiecte pe zona de sănătate mintală, consecinţă a violenţei. Ea a menţionat că, de la preluarea portofoliului, a derulat o serie de campanii, între care cele destinate victimelor diferitelor forme de violenţă, iar aceste activităţi vor continua.

"Cu toţii am conştientizat că, după pandemia de COVID, starea de sănătate a populaţiei României s-a modificat foarte mult. (...) În ultimii doi ani a crescut cu peste 50% rata divorţurilor. (...) Am iniţiat două proiecte de lege pentru a veni în sprijinul copiilor şi al tinerilor, dar în special al copiilor pentru a-i scoate din sărăcie şi aici o consecinţă a violenţei. Sunt pe circuit legislativ şi nădăjduiesc să obţinem adoptarea celor două proiecte legislative - unul privind implicarea copiilor în procesul decizional şi celălalt ca anul 2025 să fie declarat Anul Copilului pentru a putea duce mai departe garanţia pentru drepturile copilului. În egală măsură, pe această componentă de violenţă domestică, prin Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse, s-au desfăşurat şi se continuă desfăşurarea mai multor programe care să vină în sprijinul femeilor şi nu numai. (...) Am depus la Comisia Europeană două proiecte tot pe zona de combatere a violenţei domestice şi proiecte de susţinere a sănătăţii mintale şi în următoarea perioadă de timp sper să obţinem un acord din partea Comisiei", a explicat Intotero.

Preşedintele Comisiei de apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc, a subliniat importanţa promovării în Parlament a legilor "pentru viaţă", fie că este vorba despre sănătate, despre securitate şi siguranţă în orice domeniu.

"Eu cred că putem progresa, inclusiv pe zona politicilor publice, doar dacă avem tăria de a ataca frontal, inclusiv subiecte care nu ne convin. Realitatea obiectivă este că, în anul de graţie 2024, România, ţară membră a UE şi NATO şi în curând OECD, în cea mai bună perioadă economică din existenţa sa, are încă o problemă pe acest palier al violenţei în cadrul familiei. Aproape 300 de persoane pe zi au fost victime ale violenţei domestice în România. Astfel, pe parcursul anului 2023, s-au înregistrat 108.831 de astfel de cazuri, cele mai multe în mediul urban, potrivit unui raport al Poliţiei Române. În 94.710 situaţii, poliţiştii au intervenit după sesizare prin apel la 112. Crezul meu este că numărul de cazuri este de câteva ori mai mare decât apare pe statistici. Nu suntem cu toţii acolo unde ne-am dori pe această problematică, pentru că există două şcoli de gândire concurente. (...) Ne dorim un parteneriat între părinţi şi instituţii", a punctat Pauliuc.

În opinia sa, se poate demonstra că violenţa care este astăzi afişată, chiar şi în Parlament, este o cauză a violenţei din familie.

Preşedintele Comisiei de învăţământ din Senat, Monica Anisie, a citat, la rândul său, o serie de date ale IGPR care arată amploarea fenomenului de violenţă domestică şi a subliniat responsabilitatea pe care o au profesorii în acest context în societate.

"Atunci când vorbim despre viitorul unui copil trebuie să ne uităm şi la mediul în care trăieşte. (...) În 2023, potrivit datelor oficiale transmise de IGPR, la fiecare 60 de minute, 12 copii sau adulţi au fost agresaţi sau abuzaţi în familie. Consider că este un număr mare şi că ar trebui să ne gândim cu atenţie şi să întreprindem acţiuni în acest sens. (...) Victimele violenţei domestice au din ce în ce mai mare încredere să viziteze organele de poliţie. Potrivit datelor Ministerului Public, 173 de persoane au murit din cauza violenţei domestice. În acest sens, 170 de agresori au fost trimişi în judecată. (...) În primele trei luni ale anului, peste 9.600 de femei au fost victimele violenţei domestice - asta arată datele IGPR. Şi bărbaţii s-au confruntat cu astfel de situaţii - sunt peste 2.500 de bărbaţi agresaţi. Numărul minorilor, victime ale violenţei domestice, a depăşit 2.200 în primul trimestru din acest an. Aceste statistici sunt cazuri reale, sunt drame prin care trec oamenii din jurul nostru, iar aceste statistici pot fi îmbunătăţire numai dacă ne pasă", a subliniat Anisie.

Deputata social-democrată Oana Florea a evidenţiat importanţa unei echipe pentru combaterea unui fenomen din societate. "Eu sunt genul care pune mai puţin accent pe pedeapsă şi pe coerciţie şi mă gândesc întotdeauna care este rădăcina, sursa problemei şi care sunt soluţiile. O femeie cu stimă de sine crescută nu va putea niciodată să fie victimă", a adăugat ea.

Secretarul de stat în Ministerul Justiţiei Mihai Paşca a arătat că pentru viitor este foarte importantă este conştientizarea. "Cred că o implicare mai puternică a bărbaţilor în această luptă ar fi un semn de sănătate socială. Sunt convins că se va întâmpla asta pe viitor. (...) Din punct de vedere statistic, avem o creştere a numărului dosarelor pe acest subiect", a indicat Paşca.

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a evidenţiat că în contextul acestei dezbateri există câteva cuvinte-cheie: responsabilitate, prevenţie, parteneriat şi, nu în ultimul rând, mobilizare.

"E mai bine de un deceniu de când a apărut mişcarea 'Me too' şi cred că promovarea acelei mişcări şi auzirea a cât mai multor voci la un loc a făcut ca acea mişcare să aibă succes la nivel mondial. Cred că de aici ar trebui să plecăm, inclusiv la nivelul României, dar şi al altor state. (...) Stigmatizarea reprezintă o mare problemă. Dacă avem de-a face cu un interlocutor care nu a fost pregătit să fie în faţa camerei, să vorbească despre cazul lui, s-ar putea ca tocmai acea problemă să devină una ulterioară. De asta probabil că şi noi, jurnaliştii, avem nevoie de sprijin instituţional şi, atunci când punem nişte întrebări, chiar dacă ele nu sunt publice, să avem contextul în care să prezentăm informaţia, pentru că, nu de multe ori, chiar şi noi, jurnaliştii, suntem stigmatizaţi când prezentăm anumite cazuri care, la rândul lor, pot promova viitoare victime sau viitoare cazuri. Aici vin şi cer sprijin instituţiilor, persoanelor care au posiblitatea să fie o voce unitară să vină şi alături de jurnalişti, pentru că nu întotdeauna deontologia jurnalistului poate fi sută la sută compatibilă cu anumite sensibilităţi pe care câteodată nu le observăm", a transmis Claudia Nicolae.

Despre altfel de violenţe - cele ale teroriştilor, crime, violuri, răpiri, care au avut loc asupra cetăţenilor din Israel, şi despre cât de afectaţi au fost foarte mulţi copii care au fost răpiţi, părinţii unora fiind ucişi, a vorbit Tova Ben Nun-Cherbis, preşedinte executiv şi fondatoare a Fundaţiei "Lauder- Reut" România. Ea a prezentat şi o serie de imagini emoţionante în acest sens. "Sunt deschisă la orice activitate care are legătură cu ceea ce putem face pentru o societate sănătoasă", a adăugat aceasta.

Între cei care au luat cuvântul s-au mai aflat Rami Tepliskyi, vice-ambasador, Ambasada Israelului în România, Florin Lixandru, secretar de stat în Ministerul Învăţământului, experţi, reprezentanţii unor organizaţii naţionale şi internaţionale din domeniu.

Discuţiile au fost moderate de Cristina Herea Chiciu - preşedinte Asociaţia D.A.R., care şi-a exprimat speranţa că, prin activitatea asociaţiei, recent înfiinţate, va exista o speranţă pentru femeile abuzate şi, totodată, pentru ajutorarea copiilor din astfel de familii. AGERPRES/(A - autori: Cătălina Matei, Mihai Stoica, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO