Primăria Siriu alături de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) colaborează în vederea reactivării Băilor Siriu, ape termale cu temperaturi care ating aproximativ 40 de grade Celsius, ce au dat naştere odinioară unui "turism de sănătate" în masă.

Potrivit reprezentanţilor Primăriei Siriu, băile termale au fost închise o dată cu lucrările demarate pentru construirea barajului de acumulare iar în prezent sunt purtate discuţii cu ANRM în vederea obţinerii unui aviz de exploatare.

"Băile Siriu au fost desfiinţate o dată cu construirea barajului, ulterior Cooperativa Agricolă de Producţie (CAP) a construit pe malul celălalt o altă locaţie unde a funcţionat o perioadă dar acele construcţii sunt dezafectate şi sunt în proprietatea unei persoane fizice. Noi, primăria, comuna ne dorim să obţinem de la ANRM în primă fază un aviz de exploatare. Înainte de avizul de exploatare, trebuie să ai un aviz de explorare şi ceea ce ne lipseşte, cu ajutorul ANRM care caută în arhivă, să găsim documentaţia tehnică a forajului. În momentul de faţă forajul este sub apă şi este aproape imposibil să facem o verificare tehnică şi aici stăm pe loc. Obţinerea avizului de exploatare este punctul zero, după aceea ne plănuim să ducem conducta pe proprietatea primăriei, apoi zona va trebui dezvoltată. Ne-am lovit ani de zile de obţinerea avizului, am găsit înţelegere la toate instituţiile să căutăm în arhivă, vedem ce va ieşi", a declarat, pentru AGERPRES, Dragoş Voicu, primarul comunei Siriu.

Sursa foto: Arhiva personală Doru Bratulescu

ANRM colaborează cu administraţia locală în vederea punerii în evidenţă, înregistrării şi valorificării apelor termale de la Siriu.

"Vă comunicăm faptul că ANRM, în calitate de gestionar al resurselor minerale din România, este interesată să dea în administrare instituţiilor publice sau să concesioneze persoanelor juridice române ori străine activităţi miniere care să pună în evidenţă resursele minerale. În urma verificărilor efectuate în baza de date a ANRM, în zona Siriu nu au fost înregistrate resurse/rezerve de apă geotermală sau apă minerală terapeutică şi nu sunt active perimetre de prospecţiune şi/sau explorare/exploatare pentru aceste substanţe. Vă informăm că s-a purtat corespondenţă cu Primăria Siriu în vederea clarificării unor aspecte cu privire la demersurile care trebuie întreprinse şi etapele de cercetare care trebuie parcurse în scopul obţinerii dreptului de exploatare a surselor de apă geotermală din localitatea Siriu şi reactivarea băilor termale. ANRM şi-a exprimat disponibilitatea pentru informarea şi îndrumarea cu privire la demersurile necesare în vederea punerii în evidenţă, înregistrării şi valorificării apelor termale de la Siriu", a transmis, pentru AGERPRES, ANRM.

Doru Brătulescu, scriitor şi antreprenor în domeniul turismului, aminteşte că până în anii 1970, Staţiunea Băile Siriu aflată la Curbura Carpaţilor era frecventată de turişti din întreaga ţară pentru beneficiile apelor termale.

"Băile Siriu erau accesate ori de pe şoseaua naţională care merge la Braşov, oprea autobuzul şi se trecea pe un pod din tablă, ori cu mocăniţa care pleca de la Nehoiaşu. Trenuleţul acela avea şi vagoane de pasageri, aveau canapele din lemn şi avea staţie în mijlocul băilor. În stânga erau pavilioanele de pacienţi care se tratau, în dreapta, în faţă era cantina şi de sărbătoarea de 9 mai care se ţinea la Siriu, lumea se strângea pe o pajişte...Erau singurele băi despre care mulţi spuneau, din ce am citit că plecau aproape vindecaţi faţă de celelalte care ameliorau iar compoziţia chimică a lor era fantastică. Se făceau băi galvanice, băi sodice, băi iodice, tot felul de componente", a precizat, pentru AGERPRES, Doru Brătulescu.

Sursa foto: CJ Buzau

Datorită apelor termale, în jurul anilor 1800 au apărut primii locuitori care s-au aşezat de-a lungul drumului Buzău-Braşov. Ulterior locaţia a fost cunoscută ca staţiunea Băile Siriu datorită prezenţei elementelor chimice din apă.

"Siriul este cunoscut din cele mai vechi timpuri mai ales datorită unei ape care ţâşneşte din pământ la o temperatură de peste 36 grade Celsius cu un debit de aproape 4000 litri pe oră şi care are efecte benefice uluitoare asupra organismului uman tratând diferite afecţiuni mai ales cele reumatismale. Datorită caracteristicilor acestei ape, într-o poiană mirifică ('la Piatra Zăpezii) înconjurată de păduri de brad, străbătută de calea ferată îngustă pe care circula 'mocăniţa', s-au construit băile termale pe fosta proprietate a lui Th. Macovei, localitatea fiind cunoscută apoi sub denumirea de Băile Siriu. Băile aveau o perioadă scurtă de funcţionare de la 1 iunie până la 1 octombrie. După începerea construcţiei pe râul Buzău a barajului Siriu, aceste băi au fost desfiinţate, deoarece aici era prevăzut lacul de acumulare. Această apă minunată, a reizvorât pe un teren aflat pe partea dreaptă a lacului de acumulare, teren aflat în proprietatea CAP. Locaţia cuprindea o clădire cu câteva bazine, o alta pentru personal, câteva căsuţe din lemn şi un bazin mare separat de toate acestea. Apa fierbinte care ţâşnea din pământ, trecea printr-o conductă care traversa lacul, era depozitată în bazinul cel mare, reîncălzită şi apoi distribuită, tot prin conducte, în bazinele din clădire. Acest lucru minunat l-a făcut 'nea Olteanu' în anul 1989, deoarece vroia ca Siriul să nu-şi piardă denumirea de Băile Siriu şi să se beneficieze în continuare de acea apă...", se arată în cartea semnată de Doru Brătulescu "Ţipătul turismului în amintiri de pe Valea Buzăului" - Ediţia a II-a.

Sursa foto: Arhiva personală Doru Bratulescu

Băile termale din comuna Siriu erau frecventate de un număr mare de persoane în căutare de turism de sănătate, apele având proprietăţi deosebite pentru tratarea unei palete diversificate de afecţiuni.

"Din analizele făcute în laboratoare de specialitate, a rezultat că apele sunt foarte slab mineralizate, termale, sulfuroase, uşor bicarbonatate şi cloruro-sodice şi care puteau fi întrebuinţate pentru cură externă, adică balneaţie externă în bazine sau cadă. Toate acestea formau un act medical care putea reprezenta o atracţie umană deosebită dezvoltând totodată şi o atracţie turistică. Având toate elementele necesare s-a început crearea unei infrastructuri care au cuprins spaţii de cazare, cabinetele medicale pentru tratament şi recuperare, săli de baie, cantine, care combinată cu factorii terapeutici naturali a dat naştere unui important produs turistic, o adevărată matriţă de făcut bani numit pe drept 'turismul de sănătate'. Deci, după deschiderea mai multor minţi, s-a demarat şi activitatea zilnică a băilor termale, care şi-au căpătat renume, mai ales datorită direcţiilor sanitare care aveau un statut special pentru elevi şi pensionari. Elevii mergeau în sanatorii balneare în fiecare an pentru o perioadă de 6 săptămâni, iar pensionarii mergeau la băi timp de 18-24 de zile. Casa, masa, tratament, spectacole, filme şi anumite activităţi culturale, nu se plăteau. Doar salariaţii plăteau o anumită sumă simbolică când mergeau în staţiunile de tratament", se arată în cartea "De pe meleagurile Buzăului" semnată de acelaşi autor.

Cunoscute încă de la începutul secolului trecut, sub denumirea de Băile Berbeci, Băile Siriu erau prezente şi în presa interbelică.

"Dintre staţiunile balneare cunoscute, băile Siriu, sunt cele mai favorizate de natură, având pe o suprafaţă relativ mică, surse puternice de ape radioactive, alcaline, bicarbonate şi sulfuroase. Băile Siriu sunt cele mai bogate în iod din ţară. Băile sunt situate la o depărtare de 2 ore de Bucureşti şi 3 ore de la Buzău-Nehoiaş, de unde trăsuri destul de bune, transportă călătorii în maximum o oră într-o poziţiune pitorească, înconjurată de munţi, acoperite cu păduri. Aerul este foarte ozonat şi ferit de curenţi. Este unica staţiune balneară şi climaterică, ce dispune de un izvor cu apă iodată de băut, uşor digestibilă. Apele conţin, pe lângă o mare cantitate de iodură şi sulf, peste 186 grame la litru iodură de sodiu. Băile Siriu sunt cele mai căutate în contra reumatismului, iar apele sunt bune contra boalelor de stomac, ficat şi rinichi. Cu preţuri extrem de moderate, administraţia băilor pune la dispoziţia călătorilor tot confortul. Staţiunea "Siriul", care se găseşte la o altitudine 800 metri, este recomandată şi persoanelor care au nevoe de odihnă şi aer", se precizează în publicaţia Dimineaţa, iulie 1934. AGERPRES/(A, AS-autor: Florin Zafiu, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea)