Administraţia Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş va efectua, în luna mai, evaluarea populaţiei de capre negre, care este una stabilă, chiar în uşoară creştere, cu condiţii propice de supravieţuire a speciei.

"Noi, administraţia parcului, în fiecare an, de două ori, o dată în luna noiembrie şi a doua oară în luna mai, facem o evaluare a populaţiei de capre negre din Parcul Naţional. Această activitate o facem împreună cu voluntari şi personalul asociaţiilor cinegetice care sunt în vecinătatea parcului, dar menţionez că în Parcul Naţional vânătoarea este interzisă. Parcul Naţional Cheile Bicazului- Hăşmaş este într-o situaţie puţin aparte, deoarece caprele negre care trăiesc în Parcul Naţional, cam 99% din populaţie rămâne aici, având în vedere că nu prea au rută de comunicare cu alte zone unde mai trăiesc capre negre. Drept urmare, avem o populaţie stabilă, asta înseamnă că nu prea se modifică, e chiar puţin în creştere de când există Parcul naţional, având în vedere că nu mai este permisă vânătoarea", a declarat marţi, pentru AGERPRES directorul Administraţiei Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, Hegyi Barna.

Evaluarea populaţiei se face atât pe baza observaţiilor şi a monitorizărilor zilnice pe care rangerii parcului le fac de-a lungului anului, cât şi pe baza imaginilor transmise de camerele video montate în parc, cu precădere în locurile unde caprele negre primesc sare de la administraţia parcului, precum şi pe baza estimării organizate, care se face în mai multe zone, simultan.

"Estimarea organizată se face de către mai multe grupuri, în fiecare zonă unde se pot observa capre negre. Trei sau patru zile mergem simultan în aceste zone, ca să nu numărăm acelaşi individ de două ori. Fiecare echipă notează câte capre a văzut, pe sexe, pe vârstă, dacă sunt juvenili sau adulţi sau animale bătrâne. Şi, aşa, în 20 de ani de când există Parcul Naţional avem conturată o imagine a acestei populaţii", a explicat Hegyi Barna.

Acesta a punctat faptul că evaluarea este făcută în luna mai şi pentru că atunci pot fi observaţi iezii de capră neagră, care învaţă, în acea perioadă, să se deplaseze pe stâncile abrupte.

"Ne place cel mai mult în luna mai să facem această evaluare. Atunci se numără şi iezii de capră neagră care învaţă de la părinţi cum să se deplaseze pe stâncile abrupte. Aici, zona asta calcaroasă, cu stânci, este esenţială pentru capre negre, pentru că aşa se refugiază din faţa duşmanii lor naturali, care sunt lupii, râşii. Din păcate, de foarte multe ori şi câinii hoinari sau câinii ciobăneşti încearcă să captureze, mai ales iezii, care nu pot să fugă aşa de repede sau sunt mai neajutoraţi", a mai spus directorul parcului.

Evaluarea numărului de capre negre este foarte importantă, pentru că aşa se poate vedea dacă populaţia are vreo problemă, dacă este în creştere sau în descreştere şi dacă exemplarele sunt sănătoase

"Din datele pe care le obţinem putem vedea dacă populaţia are ceva problemă, dacă este sănătoasă, dacă creşte sau descreşte. Dacă descreşte, încercăm să aflăm cauzele, care e motivul acestei scăderi a populaţiei, deci, asta înseamnă monitorizare. Şi fiecare specie care e protejată sau este importantă, indiferent dacă e plantă sau animal, este monitorizată şi are un protocol de monitorizare. Protocolul de monitorizare la capre este acesta: observaţii zilnice sau săptămânale dar şi o o estimare, o 'numărare' a populaţiei, o dată toamna, când este perioada de reproducere şi se adună în ciopoare mari, în grupuri mari şi atunci se pot observa mai uşor şi o data în luna mai, când se pot număra şi iezii", a mai spus Hegyi Barna.

Acesta a adăugat că şi turiştii pot vedea capre negre, atât de la drumul naţional, în Lacu Roşu, "dacă ştiu unde să se uite", cât şi în timpul unei drumeţii matinale în masivul Hăşmaşul Mare.

Potrivit lui Hegyi Barna, populaţia actuală de capre negre are ca strămoşi nouă exemplare care au fost aduse în anii '70 din munţii Rodnei, după ce aceste animale ar fi dispărut din zonă, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

"Specia, aşa am înţeles, a fost recolonizată în anii 70, în Parcul Naţional fiind aduse nouă bucăţi de capre negre. Deci, toată populaţia aceasta de capre negre are ca strămoşi nouă bucăţi aduse din Munţii Rodnei. După literatura vânătorească veche, există ipoteza că au existat capre negre înainte de Primul Război Mondial şi în perioada interbelică şi, am înţeles că în perioada celui de-al Doilea Război Mondial aceste animale au dispărut, fiind împuşcate, cel mai probabil, de cei care aveau acces atunci la arme, atât soldaţi cât şi populaţia din zonă. După recolonizare, habitatul lor este foarte bun, propice 100% pentru supravieţuirea specie, lucru care se vede şi din faptul că din cele nouă bucăţi sunt în jur de 300 de exemplare în Parcul National, populaţie stabilă", a mai spus Hegy Barna. AGERPRES/(A, AS, autor: Gina Ştefan, editor: George Onea, editor online: Ady Ivaşcu)