Pentru războiul modern, Armata României, alături de ceilalţi parteneri, trece printr-o amplă fază de modernizare şi înzestrare, făcând faţă oricăror provocări - declară militari care au ales o carieră în sistemul de apărare.

Comandantul Brigăzii 18 Cercetare Supraveghere "Decebal" din Timişoara, colonel Virgil-Nicu Florescu, era proaspăt admis în Institutul Militar, în anul 1992, când Balcanii se conturau ca vector de instabilitate. Absolvent al Institutului Militar de Artilerie şi Geodezie "Ioan Vodă" (Sibiu, 1996), colonelul Florescu a parcurs o carieră de 32 de ani în Armata României, timp în care a fost prezent în teatrele de operaţii din Afganistan, Africa, Irak.

În anul 2002, când s-a luat decizia iniţierii ciclului de aderare a României la Alianţa Nord-Atlantică, colonelul Florescu era în pregătire pentru a fi dislocat în Afganistan, iar în anul 2007, cel al aderării ţării noastre la Uniunea Europeană, se afla în Irak.

"Au fost ani interesanţi, de multiple schimbări, ani care au reflectat într-o mare măsură deciziile geostrategice ale României. Am avut ocazia ca în această perioadă să servesc în unităţi din cadrul Forţelor Terestre şi al Comandamentului Forţelor pentru Operaţii Speciale, fiind martor şi participant la toate schimbările, transformările survenite în organismul militar, de-a lungul acestor decenii. Am fost dislocat în teatrele de operaţii din Afganistan, Africa şi Irak şi am avut ocazia să particip la multiple activităţi internaţionale de instruire. Afirm cu mândrie că sunt produsul sistemului de învăţământ militar românesc, pentru care le mulţumesc profesorilor şi instructorilor mei. Am avut onoarea să fiu selecţionat şi să absolv masterul de strategie în cadrul National War College, Washington DC. Atât ca ofiţer de comandă, cât şi ca ofiţer de stat major pot spune că, urmare a intrării mele în rândurile militarilor români, în 1992, cariera mea a fost rezultatul deceniilor de schimbare a societăţii româneşti după 1989", declară, pentru AGERPRES, colonelul Virgil-Nicu Florescu.

Comandantul Brigăzii 18 Cercetare Supraveghere "Decebal" opinează că aderarea la NATO şi transformările care au urmat pot fi sintetizate în două aspecte esenţiale - starea de securitate, fără de care nicio ţară nu se poate afirma şi transformările care au survenit deciziei de aderare.

"Legat de starea de securitate fără de care nicio ţară nu se poate afirma, spuneam că am fost admis în Institutul Militar în anul 1992. Era anul în care Balcanii se conturau ca vector de instabilitate. Imediat după afişarea rezultatelor examenului de admitere, comandantul Institutului, domnul colonel Ioniţă, ne-a adunat şi ne-a felicitat, subliniind în discursul său provocările care stau în faţa noastră, ca viitori ofiţeri. Nu pot uita aplicaţiile până în momentul în care s-a decis aderarea la NATO, în care ne apăram circular şi singuri. Mă întrebam atunci, ca tânăr comandant de subunitate, cât putem noi rezista'', a povestit el.

Al doilea aspect vizează transformările care au avut loc după decizia de aderare la NATO.

Sursa foto: Brigada 18 Cercetare Supraveghere „Decebal“/Facebook

''Au fost făcute eforturi mari pentru a fi admişi ca membru cu drepturi depline, iar decizia a fost rezultatul muncii întregului efectiv de militari, care au înţeles că aceasta este singura cale pentru a respecta jurământul militar şi prevederile Constituţiei. Îmi amintesc că în anul 2002, când s-a luat decizia de a se iniţia ciclul de aderare, eram în pregătire pentru a mă disloca în Afganistan. În poligon, domnul general Ioan Sorin ne-a vorbit tuturor ofiţerilor despre importanţa momentului. Ne-a vorbit despre transformările care vor urma, despre cum trebuie să ne înnoim noi, despre faptul că suntem pe cale să producem o schimbare nu doar în sistemul de apărare, ci şi la nivelul societăţii. Anul 2007, al aderării la UE, m-a găsit dislocat în Irak'', a afirmat colonelul Florescu.

Acesta şi-a amintit momentul februarie 2022, când Rusia invada Ucraina.

''Vreau să amintesc senzaţia pe care fiecare dintre noi a trăit-o, probabil, în februarie 2022: 'Bine că suntem în NATO!'. Da, bine că suntem în NATO, bine că suntem membri ai UE!", a arătat comandantul Brigăzii 18 Cercetare Supraveghere "Decebal".

Odată cu aderarea la NATO, Armata Română a fost implicată într-un proces amplu de modernizare, ne spune, la rândul său, locotenentul Flaviu Buciuman din Batalionul 185 Sprijin "Mureş". A absolvit Academia Forţelor Terestre "Nicolae Bălcescu", în anul 2017, aprofundându-şi studiile prin programul de master în "Managementul Resurselor Organizaţiei" din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare "Carol I".

Cursurile desfăşurate cu partenerii din Alianţa Nord-Atlantică şi posibilitatea participării la programul de formare ERASMUS din cadrul academiilor militare, care se desfăşoară într-o ţară membră NATO, au adus o contribuţie semnificativă la nivelul de instruire în cazul militarilor români, declară, pentru AGERPRES, locotenentul Flaviu Buciuman.

"Ca perfecţionare în carieră, am absolvit cursul de bază pentru Artilerie Terestră în cadrul Şcolii de Aplicaţie pentru Unităţi Sprijin de Luptă 'General Eremia Grigorescu', după care am fost încadrat pe funcţia de comandant Secţie Obuziere cal. 152 mm în cadrul Batalionului 183 Artilerie Mixtă 'General Ion Dragalina'. Am participat la exerciţii cu trageri de luptă pe teritoriul naţional, unde am colaborat cu partenerii din cadrul NATO, ceea ce a adus un plus de valoare în cadrul procesului de instruire. Odată cu aderarea la NATO, Armata Română a fost implicată într-un proces amplu de modernizare, fapt care s-a observat atât în condiţiile din cazarmă, cât şi în modul de desfăşurare a activităţilor de instruire, dar mai ales în achiziţia de tehnică", relatează locotenentul Buciuman.

În perioada cât a fost comandant al Secţiei Obuziere calibrul 152 mm, unitatea a fost înzestrată cu rachete antitanc dirijate SPIKE LR, capabilităţile operaţionale ale structurii fiind ridicate semnificativ.

A urmat o altă etapă a carierei, în funcţia de locţiitor comandant Companie Transport şi Depozitare la Batalionul 185 Sprijin "Mureş".

"Aici, am observat îndeaproape impactul pozitiv al înzestrării, odată cu intrarea în dotare a autocamioanelor şi autoutilitarelor Iveco, astfel structura şi-a mărit capacitatea de transport şi depozitare, fapt care permite asigurarea unui sprijin logistic real. Apartenenţa la NATO a produs schimbări în bine la nivelul Armatei Române, din perspectivele participării la cursuri şi programe de instruire, atât pe teritoriul naţional, cât şi pe teritoriul statelor membre, dar şi prin prisma modernizării tehnicii din înzestrare. Oportunităţile aduse de apartenenţa la NATO îmi oferă o notă de optimism în ceea ce priveşte dezvoltarea în carieră şi dezvoltarea personală", afirmă Flaviu Buciuman.

În cazul plutonierului major Roxana Sobol, din Batalionul 32 Cercetare Supraveghere "Mircea", viaţa de militar a dus-o în teatrul de operaţii, într-o misiune NATO, în Afganistan. A absolvit Şcoala de maiştri militari şi subofiţeri a Forţelor Terestre "Basarab I" Piteşti (anul 2011), fiind ulterior încadrată la UM 01109 Timişoara.

"În anul 2013, am participat la o misiune NATO, în teatrul de operaţiuni din Afganistan, iar în anul 2015, am participat la un exerciţiu de pregătire în baza militară din Hohenfels (Germania), alături de partenerii Alianţei. Privind cei 20 de ani de apartenenţă la NATO, de când am intrat pe acest drum ireversibil al aderării şi al Parteneriatului strategic cu SUA, testul succesului se vede astăzi, când există un război la frontiera NATO şi sunt numeroase date care ne fac să credem că va rămâne acolo. Aderarea la NATO a fost evenimentul care a schimbat Armata României, cel puţin din punct de vedere al pregătirii militare prin activităţi comune de instruire", subliniază Roxana Sobol.

Căpitan Alin Lucian Ivan, comandant al Bateriei Rachete Antiaeriene la Batalionul 184 Senzori şi Apărare Antiaeriană "Timiş" din cadrul Brigăzii 18 Cercetare Supraveghere "Decebal", a început cariera militară la o vârstă fragedă, la 14 ani, când a fost declarat "admis" la Liceul Militar "Dimitrie Cantemir" din Breaza. După absolvirea studiilor liceale, a urmat studiile de licenţă şi masterat la Academia Forţelor Aeriene "Henri Coandă" din Braşov.

''După absolvirea studiilor universitare am fost la un curs de bază şi unul de specialitate în arma Rachete şi Artilerie Antiaeriene (Forţe Terestre), unde am aprofundat cunoştinţele din acea vreme pentru o mai bună cunoaştere a tehnicii din dotarea Armatei României'', arată el.

Din 2018, îşi desfăşoară activitatea la Batalionul 184 Senzori şi Apărare Antiaeriană "Timiş" pe diferite funcţii şi participă la activităţi, exerciţii şi misiuni ale batalionului, cum ar fi misiunea desfăşurată la Centrul Naţional de Instruire pentru Apărare Antiaeriană din Capul Midia sau misiunea cu parteneri NATO din localitatea Hohenfels, Germania.

"De când România este membră NATO, a încercat să-şi consolideze credibilitatea în faţa celorlalţi membri şi să participe activ la misiunile NATO pentru asigurarea securităţii şi apărarea României şi a aliaţilor. Din 2014, de când Alianţa a observat o schimbare a mediului de securitate din flancul estic, din cauza anumitor aspecte de securitate, NATO a dezvoltat mai multe puncte strategice pe teritoriul naţional, iar România a jucat un rol esenţial în dezvoltarea acestei prezenţe. Din experienţa proprie, în misiunile, exerciţiile şi alte activităţi în care am participat şi am avut contact cu partenerii din Alianţa NATO, am observat că pentru a executa orice misiune este esenţial elementul de standardizare şi uniformizare în ceea ce înseamnă proceduri de lucru, iar implementarea acestora în anii anteriori a jucat un rol esenţial în atingerea obiectivelor", punctează căpitan Alin Lucian Ivan.

Subofiţerul de comandă al Batalionului 184 Senzori şi Apărare Antiaeriană "Timiş", plutonier adjutant principal Ilie Tismănaru, şi-a dorit de mic să facă parte din structurile Ministerului Apărării Naţionale, astfel că a absolvit Institutul Militar de Tancuri "Mihai Viteazul" din Piteşti (anul 1992).

După doi ani la Institutul Militar de Tancuri "Mihai Viteazul", primea primul grad al carierei de subofiţer, ca sergent-major, fiind repartizat la Centrul de Instruire Echipaje Maşini de Luptă 1.256 Buziaş.

De-a lungul carierei militare, plutonier adjutant principal Ilie Tismănaru a îndeplinit şi a ocupat funcţii specifice unităţilor de tancuri, de la mecanic-conductor tanc, comandant tanc până la cea de comandant pluton tancuri. Din anul 2020 până în prezent, ocupă funcţia de subofiţer de comandă al Batalionului 184 Senzori şi Apărare Antiaeriană "Timiş".

Pentru pregătirea personală, Ilie Tismănaru a parcurs cursurile de nivel şi carieră; în anul 2006 a absolvit cursul de Stat Major proceduri NATO din cadrul Şcolii militare de maiştri militari şi subofiţeri a Forţelor Terestre "Basarab I" din Piteşti, iar în anul 2009 - cursul de limba turcă la Universitatea Naţională de Apărare Militară "Carol I" din Bucureşti.

În anul 2007, a obţinut titlul de membru al Academiei Române.

"În acest timp, am participat la două misiuni internaţionale: Iraqi - Freedom (2007) şi misiunea ISAUER, Afganistan (2013). Am participat, de asemenea, la două misiuni cu parteneri străini, în Hohenfels (Germania) şi la un exerciţiu cu Divizia II Cavalerie americană 'Dragon Croosin', în localitatea Mândruloc din Arad'', precizează el.

În toamna anului 2002, România era invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică alături de Bulgaria, Estonia, Letonia Lituania, Slovacia şi Slovenia. Astfel că, la data de 2 aprilie 2004, avea loc ceremonia de arborare a drapelului naţional la sediul NATO, dobândind statutul de aliat.

''Operaţiunile şi misiunile Alianţei ne oferă consolidarea prezenţei avansate, în eforturi comune de apărare şi sprijin. Alocarea unui procent de 2,5% sectorului de apărare asigură echipamentul şi creşterea operabilităţii în spaţiul modern. Alianţa NATO, fiind o structură defensivă, asigură protecţie tuturor statelor membre. Tot timpul, Armata României a fost un ambasador şi un partener de încredere. Pentru războiul modern, Armata României, alături de ceilalţi parteneri, trece printr-o amplă fază de modernizare şi înzestrare, făcând faţă oricăror provocări", mai arată Ilie Tismănaru. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: Brigada 18 Cercetare Supraveghere „Decebal“/Facebook

Citeşte şi:

ROMÂNIA-NATO-20ANI: România, 20 de ani de apartenenţă la NATO