Șase imobile din cele 17 consolidate seismic prin fonduri PNRR se află în prezent în execuție, precizează directorul executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Răzvan Munteanu.

'Șase din cele 17 imobile sunt cele mai avansate, în sensul că suntem în lucru cu ele, suntem în execuție. Oamenii au fost relocați, șantierele începute. Se lucrează. Un alt imobil se află în procedura de evaluare a potențialului constructor. Alte două imobile se află în procedura de elaborare a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție. (...) Alte două imobile sunt în etapa de obținere a autorizației de construire, deci sunt și mai în spate. Cele mai în urmă sunt șase imobile care se află la faza de pregătire a documentației tehnice pentru obținerea autorizațiilor de construire, respectiv obținerea avizelor', a spus Munteanu, miercuri, în cadrul unei dezbateri organizate de Comisia de patrimoniu, la sediul PMB.

Dintre imobilele aflate în execuție, unul este finalizat în proporție de 90% și altul a ajuns la stadiul de 60%. Cele două corpuri de clădire de pe Boteanu 3A și 3B au fost realizate în proporție de 23% și, respectiv, 14%.

Munteanu a menționat că a solicitat Prefecturii Capitalei să includă pe agenda Colegiului Prefectural subiectul consolidării clădirilor și să invite toate instituțiile implicate la ședințe tehnice, pentru a discuta despre 'blocajele' care apar la avizare.

În altă ordine de idei, a atras atenția asupra provocărilor logistice pe care le presupune relocarea proprietarilor. În acest context, a semnalat și faptul că Administrația Fondului Imobiliar nu a primit bani pentru a renova și igieniza apartamentele pe care le gestionează, astfel încât să fie mutate aici persoanele care trebuie relocate.

'Se discută foarte mult de ce este PNRR-ul în întârziere. Pe slide-ul de față avem etapele proiectelor de consolidare, din perspectiva calendarului stabilit de minister. Prima etapă - la cinci luni de la semnarea contractului, trebuie să aducem următoarele documente: să obținem certificatul de urbanism, să obținem avizele aferente, să avem inițiat și emis DALI-ul, să avem CTE-ul aprobat, să avem hotărârea Consiliului General pentru aprobare indicatori. (...) A doua etapă - în alte șapte luni, trebuie să ai un contract de proiectare tehnică încheiat; trebuie să ai o autorizație de construire obținută; trebuie să ai un proiect tehnic ulterior elaborat și, evident, toate avizele și la această fază a obținerii autorizație de construire. Iar în etapa a treia, în șase luni trebuie încheiat contractul cu constructorul', a mai spus el.

Munteanu a explicat că prin PNRR este suportată o finanțare de 57 de milioane de euro pentru consolidarea celor 17 imobile, dar că investițiile respective necesită o sumă totală de 200 de milioane de euro. Mai exact, prin PNRR este acoperit un cost standard de 700 de euro/metru pătrat pentru clădirile rezidențiale și de 900 de euro/metru pătrat pentru clădirile publice.

El a reamintit că Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor a primit în 2024 aprobarea de a contracta un împrumut de 153.000.000 de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru cofinanțarea proiectelor de consolidare a clădirilor.

Totodată, în condițiile în care costul consolidărilor nu este finanțat în totalitate prin PNRR, Primăria Capitalei suportă jumătate din suma neacoperită. Restul sumei este plătit de proprietari. Totodată, PMB suportă costurile proiectării și ale asistenței tehnice.

Răzvan Munteanu a oferit și un exemplu concret în ce privește prețul suportat de proprietari, explicând că, pentru 10 imobile, costul total al consolidării ar avea o valoare medie de 1.645 de euro/metru pătrat, TVA inclus. Din această sumă, un proprietar ar acoperi 472,5 euro/metru pătrat.

'Într-un exemplu simplist, pentru un apartament de 55 de metri pătrați, la un preț mediu de 472,5 euro/metru pătrat (suportat de proprietar - n.r.) rezultă o sumă de 25.990 de euro, care poate fi rambursată între 10-15 ani. Adică în 180 de luni, dacă ne raportăm la 15 ani, 145 de euro/lună', a spus el.

În cadrul ședinței au luat cuvântul și reprezentanții locatarilor, care au criticat fie costul lucrărilor, fie faptul că nu se cunoaște cu exactitate când se vor termina consolidările. Un locatar din Blănari nr. 14 a declarat că proprietarii sunt 'speriați' de faptul că o creștere a intervalului de consolidare duce și la creșterea prețurilor.

'Suntem speriați de ce se poate întâmpla. Termenele sunt greu de precizat și de pus pe hârtie. Nimeni nu a semnat un contract cu noi vreodată, clar: 'Se va termina blocul vostru în trei luni... cinci ani...'. Într-adevăr, nimeni nu poate să garanteze în cât timp se iau niște avize. Dar putem să ne gândim că pentru blocul din Blănari 14, un an și opt luni din viața noastră, a tuturor, au fost două avize: Ministerul Culturii și ISU', a spus el. AGERPRES / (AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Antonia Niță, editor online: Alexandru Cojocaru)