Cunoscute mai mult pentru mirosul şi aspectul lor deosebit, florile se pot dovedi surse preţioase pentru gastronomie, printre speciile comestibile cercetătorii enumerând varietăţi de panseluţe, crizanteme, trandafiri, flori de piatră sau o plantă cu o inflorescenţă care "curentează".

Potrivit cercetătorilor, primele flori considerate comestibile sunt cele de dovleac şi de dovlecel (Cucurbita spp). Tratatul de legumicultură specială, întocmit de directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale (BRGV), arată că bobocii bostănoaselor au un gust dulceag, se pot umple cu o varietate de legume, brânzeturi sau carne şi se pot consuma prăjiţi sau se pot folosi în salate sau creme. Pe de altă parte, panseluţele pot fi utilizate pentru garnisirea deserturilor sau folosite în prepararea unor siropuri.

"În Tratatul de legumicultură am alocat un capitol care tratează acest subiect: Flori comestibile. Sigur, avem foarte multe flori care sunt comestibile şi pe care noi le apreciem doar ca plante ornamentale, dar ele sunt şi alimentare. Câţi ştiu că panseluţele sunt comestibile, pot fi folosite în diverse preparate culinare, la ornarea platourilor. Floarea de piatră, cu o multitudine de culori, este comestibilă, deci putem să o folosim în alimentaţie. Avem varietăţi de crizantemă care sunt alimentare şi care, pe lângă faptul că au un gust deosebit, sunt folosite la ornare, au şi proprietăţi medicinale de excepţie. Spre exemplu, inflorescenţele crude din crizantema comestibilă au concentraţii mari de caroten. O floare echivalează cu câteva legături de morcov şi atunci iată că sunt plante pe care noi nu le ştim şi ar trebui să le folosim cu succes. Floarea de dovleac...Cultivăm şi consumăm dovlecel, dar sunt dovleci speciali cultivaţi pentru flori, cu flori foarte gustoase, care pot fi folosite în diverse preparate pentru că au un gust extraordinar. Noi încă nu ne-am deprins cu consumul acestor specii", a declarat pentru AGERPRES directorul BRGV, Costel Vînătoru.

Florile de ceapă au gustul şi aroma cepei dulci, spun cercetătorii. Begoniile tuberoase pot prezenta o aromă de citrice, însă vor trebui încercate înainte de a fi folosite în preparate pentru că pot deveni la un moment dat amare. În "Tratatul special" mai sunt amintite garofiţele, al căror gust este asemănător cuişoarelor, iar anumite tipuri de flori de lavandă pot fi macerate şi transformate în jeleuri, îngheţată sau folosite în diverse băuturi răcoritoare.

"Sunt varietăţi de flori de ceapă, begonie, lofantus, flori de varză comestibile. Sunt varietăţi de garofiţă, fenicul, anumite specii de lavandă pe care le putem folosi. Florile de rozmarin, salvie, crăiţele sunt comestibile, tipuri de lalele comestibile. Ele sunt importante pentru gastronomie pentru că, pe lângă faptul că au arome deosebite, gusturi deosebite, au şi alte proprietăţi. Spre exemplu, avem în cultură Acmella oleracea, i se mai spune planta care curentează. Noi am adus-o în România şi avem două varietăţi stabilizate genetic, una cu floare roşiatică şi una cu floare galbenă. Este apreciată pentru că reface papilele gustative, reface gustul atunci când este afectat. Are o substanţă denumită în lumea medicală - Spilanthol, studiată pentru obţinerea anumitor medicamente. Floarea de piatră este o soră, o rudă apropiată cu iarba grasă, o altă plantă comestibilă pe care noi nu o apreciem. Cele două sunt bogate în Omega 3, substanţă necesară pentru menţinerea stării de sănătate, în special a creierului. Sunt plante cu gust, aromă distinctă şi proprietăţi medicinale de excepţie", a mai precizat cercetătorul buzoian.

Varietăţi de trandafir sunt folosite în dulceţuri, florile de druşaim sunt ideale pentru aromatizarea deserturilor, iar şofranul, cel mai scump condiment din lume, se află în cercetare la Banca de Resurse Genetice pentru a fi aclimatizat.

"Ar trebui să ţinem cont de zona florilor comestibile, pentru că iată noi cultivăm în ghivece anumite flori, însă am putea să ne bucurăm şi de beneficiile lor alimentare şi medicinale. Anumite plante pot să ne ofere mai multe daruri pe lângă frumuseţe, ne pot da o suită de săruri minerale, vitamine, substanţe necesare pentru menţinerea stării de sănătate. Am constatat că sunt puţini care cunosc şi care ştiu că o parte dintre aceste plante sunt comestibile. Să spui cuiva că varietăţi de călţunei care cresc în flora spontană sunt comestibili sau că panseluţele se pot mânca nu ar crede şi nu ar avea curajul să le încerce. Sunt însă plante naturale, sunt coloranţi naturali, plante decorative din natură'', a arătat Costel Vînătoru.

Şi acesta continuă incursiunea în lumea florilor.

''Avem în studiu şofranul. Nu este o specie uşor de obţinut. Am avut o discuţie despre şofran cu ambasadorul Iranului când ne-a vizitat, moment în care ne-a adus în dar câteva pliculeţe. Poate în viitor vom putea reuşi să punem la punct şi tehnologia de cultivare. Amintesc bineînţeles trandafirii cunoscuţi pentru dulceaţă, care mai pot fi folosiţi uscaţi sau pulbere, în siropuri, în preparate alcoolice sau drept colorant natural. Există un univers al plantelor, de aceea lumea ştiinţifică a recunocut la unison că ştim atât de puţin încât, dacă ar fi să ne referim la procente, suntem undeva sub 5 la sută din cunoaşterea plantelor, a principiilor active. Avem un univers necucerit, deşi pare că îl dominăm", consideră Costel Vînătoru.

Comestibile, potrivit cercetătorilor, mai sunt florile de iasomie, florile de muşeţel, varietăţi ale florilor de măr, florile mentolate de monardă, florile de mazăre, ridiche şi cimbru. Petalele florilor de lalea au un gust dulceag, dezvăluie cercetătorul buzoian în cartea sa, asemănător cu cel de mazăre, în schimb înainte de consum trebuie îndepărtat cu atenţie receptaculul florii alături de celelalte organe.

Potrivit directorului BRGV, florile comestibile sunt acelea care pot fi consumate fără a prezenta toxicitate şi care aduc numeroase beneficii sănătăţii. Există o gamă largă de flori care se pot încadra în această categorie, dar este obligatoriu să fie identificate cu atenţie, existând pericolul să fie confundate cu alte flori toxice. Potrivit "Tratatului de legumicultură specială", semnat de directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale, de-a lungul timpului anumite flori sau organe ale acestora au fost recunoscute ca fiind toxice consumului uman. Printre ele, bulbii crinului, întreaga plantă a anemonei şi brânduşei de toamnă, azaleea, piciorul cocoşului, lăcrămioara, hortensia, seminţele şi păstăile provenite de la planta pasărea paradisului, bulbii de narcisă galbenă, frunzele şi tulpina de iris.

"Trebuie să avem grijă însă. Avem cel mai bun exemplu - tomata. Fructul de tomată este comestibil, în schimb celelalte părţi sunt extrem de toxice, conţin acea substanţă toxică numită Solanină. Aşa se întâmplă şi la cartof, plantele sunt toxice, nici animalele nu le consumă, ci doar anumiţi dăunători specifici. De aici putem extinde discuţia şi către flori. Se consumă anumite porţiuni şi din anumite varietăţi de flori. Vorbim de câţiva milimetri sau centimetri între părţile comestibile şi cele toxice, de aceea noi trebuie să învăţăm aceste plante pentru că am putea avea probleme. Trebuie să ştim ce se consumă de la plantă, care este momentul de recoltare. Toată lumea iubeşte socul pentru florile şi mirosul lor, se face vin de soc, însă în momentul în care formează inflorescenţe şi fructele devin verzi nu mai sunt atât de bune pentru consum, ci devin bune atunci când ajung la maturitate, când se colorează în acel roşu, grena intens şi sunt iarăşi folosite la dulceaţă, sucuri sau folosit ca pigment natural. În intervalul de la legarea fructului până la maturarea lui nu este recomandat a fi utilizat, cum de altfel nici frunza sau planta nu este bună de consum", atrage atenţia Costel Vînătoru.

Printre florile aflate în lista celor comestibile se mai regăsesc florile proaspete de mărar, florile de muştar, florile de limba mielului, petalele gălbenelelor, florile Arborelui lui Iuda, petalele florilor de salcâm, lămâi şi portocal, florile şi frunzele de coriandru, florile de rucola sau mugurii de crin galben. AGERPRES/(A - autor: Florin Zafiu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale (BRGV)

 * 'SECRETELE PLANTELOR' este un proiect editorial al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES realizat cu sprijinul specialiştilor de la Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale Buzău, prin care cititorii sunt invitaţi să descopere universul plantelor, fie că este vorba despre legume, plante ornamentale sau medicinale. Totodată, cercetătorii buzoieni vor aduce în prim plan noutăţile din domeniu. BRGV Buzău are ca obiect principal de activitate explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea-dezvoltarea şi conservarea resurselor fitogenetice.