Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie, care prevede, printre altele, înfiinţarea Observatorului Naţional al Copilului.

S-au înregistrat 222 voturi "pentru" şi 40 "contra".

Potrivit proiectului, iniţiat de Guvern, "activitatea de prevenire a separării copilului de familie are la bază promovarea principiului interesului superior al copilului şi a respectării drepturilor copilului; promovarea bunăstării sociale, spirituale şi morale, a sănătăţii fizice şi mentale, sub orice formă şi prin orice mijloace pentru copilul expus riscului de separare de familie; promovarea, cu prioritate, a valorilor familiale, a menţinerii în familie a copilului expus riscului de separare şi integrarea lui în comunitate; participarea copilului, în funcţie de vârstă şi gradul de maturitate, şi a familiei la deciziile care îl privesc".

Proiectul prevede că un copil este considerat în risc de separare de familie dacă familia care se ocupă cu creşterea şi îngrijirea lui se confruntă cu o situaţie economică şi condiţii de locuit precare existente în mediul său familial şi/sau în comunitate, respectiv situaţie de risc de sărăcie monetară sau sărăcie extremă; starea de sănătate precară a unuia sau a mai multor membri ai familiei, inclusiv dizabilitatea acestora; mediul abuziv, violent existent în familie şi comportamentele la risc care pot afecta negativ relaţiile dintre adulţi, copii şi dintre adulţi şi copii.

De asemenea, chiar dacă familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului nu se confruntă cu niciuna dintre aceste situaţii, el va fi considerat a fi în risc de separare în cazul comportamentului delincvent, părăsirii repetate a domiciliului, consumului de alcool şi de droguri, tentativei de suicid şi abandon şcolar.

"Pentru prevenirea separării copilului de familie, serviciul public de asistenţă socială are obligaţia de a sprijini familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea unui copil care poate fi în risc de separare, dacă familia, în funcţie de situaţia economică şi condiţiile de locuit ale acesteia, trăieşte în sărăcie extremă; are venituri reduse şi nu primeşte beneficii de asistenţă socială; are părintele unic susţinător sau ambii părinţi fără ocupaţie sau în şomaj; ocupă fără drept anumite spaţii de locuit, inclusiv spaţii construite ilegal sau locuinţe improvizate ori spaţii care nu sunt destinate locuirii; nu dispune de spaţiu locuibil suficient raportat la numărul de persoane, respectiv locuinţa este supraaglomerată; locuieşte în spaţii improprii sau întâmpină probleme privind siguranţa şi igiena locuinţei", prevede proiectul.

Sunt vizate şi familiile care au în îngrijire o mamă minoră sau o minoră gravidă, au membri cu dizabilităţi care le afectează semnificativ calitatea vieţii şi participarea lor la viaţa socială, au cel puţin un membru al familiei care nu are acte de stare civilă, au sau au avut unul sau mai mulţi copii pentru care a fost stabilită o măsură de protecţie specială, în care părintele unic susţinător sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, în care unul sau mai mulţi copii care au revenit în ţara de origine după o experienţă de peste un an de migraţie. Alte familii vizate sunt cele care au avut sau au unul sau mai mulţi copii părăsiţi în unităţile sanitare, unul sau mai mulţi membri condamnaţi la o pedeapsă privativă de libertate.

Totodată, serviciul public de asistenţă socială va avea obligaţia de a sprijini familia care are unul sau mai mulţi copii polispitalizaţi, are unul sau mai mulţi copii de vârstă şcolară care nu au fost înscrişi într-o formă de învăţământ sau care nu frecventează cursurile unei forme de învăţământ obligatoriu, are unul sau mai mulţi copii cu cerinţe educaţionale speciale.

Deputaţii au eliminat din proiectul iniţial prevederea potrivit căruia serviciul public de asistenţă socială avea obligaţia de a sprijini familia care se ocupă de creşterea şi îngrijirea unui copil care poate fi în risc de separare, dacă familia are unul sau mai mulţi membri care nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie sau sunt nevaccinaţi cu schema din programul Naţional de Imunizări, are situaţie socială şi mediul nepotrivit creşterii şi educării copilului, care exercită influenţe negative asupra copilului, precum şi nivelul de educaţie scăzut al membrilor familiei.

Proiectul mai prevede că serviciul public de asistenţă socială realizează o evaluare a situaţiei de risc de separare în care se află copilul la domiciliul acestuia, fiind urmărite, cu prioritate, aspectele referitoare la caracterul permanent sau ocazional al situaţiei de risc, nivelul de dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate, de securitate şi stabilitate ale copilului, apartenenţa lui la familie şi relaţiile intrafamiliale, capacitatea părinţilor de înţelegere a riscului la care este expus copilul, gradul lor de mobilizare şi de acceptare a propunerilor de sprijin, precum şi abilităţile parentale.

Dacă în urma evaluării unui copil şi a familiei acestuia, serviciul public de asistenţă socială constată că acesta se află în cel puţin o situaţie de vulnerabilitate, se va întocmi un plan de servicii, care se va aproba prin dispoziţie a primarului.

Planul, care este întocmit pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, va cuprinde obligatoriu servicii şi activităţi destinate părinţilor, care pot consta în: informare, consiliere şi acompaniere în domeniul sănătăţii, educaţiei, ocupării forţei de muncă, locuirii şi protecţiei sociale; dezvoltarea abilităţilor parentale; facilitarea accesului acestora la beneficiile de asistenţă socială şi serviciile existente; referirea către servicii sociale, de educaţie, sănătate şi de ocupare a forţei de muncă.

Acest plan trebuie să aibă în vedere şi măsuri de îmbunătăţire a situaţiei financiare a familiei, a condiţiilor de locuit, a abilităţilor parentale, a aptitudinilor casnice, precum şi asigurarea accesului şi participarea la diverse forme de educaţie, la tratament sau reabilitare pentru comportamentele la risc, consumul de droguri şi alcool, îngrijirea adecvată şi protecţia copiilor împotriva oricăror forme de violenţă, sprijinirea părinţilor ai căror copii au beneficiat sau ar avea nevoie de servicii de protecţie.

Monitorizarea implementării planului va fi realizată de către asistentul social sau, după caz, de către tehnicianul în asistenţă socială responsabil cu activitatea de prevenire a separării copilului de familie din cadrul serviciului public de asistenţă socială prin vizite la domiciliul copiilor aflaţi în situaţie de separare.

Proiectul mai prevede înfiinţarea Observatorului Naţional al Copilului, care este un modul din cadrul unui sistem informatic dezvoltat şi administrat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.

"Observatorul Copilului reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate cu mijloace informatice pentru înregistrarea de către autorităţile administraţiei publice locale a copiilor aflaţi în situaţie de risc de separare de familie", mai prevede proiectul.

În timpul dezbaterilor, deputaţii AUR au protestat faţă de acest proiect, afişând în faţa tribunei mai multe pancarte cu mesajele: "Ajutăm familia, nu furăm copiii", "Opriţi jaful naţional".

Camera Deputaţilor este for decizional. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)