Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva organizează miercuri, începând cu ora 10:00, o nouă acţiune de protest la Camera Deputaţilor, faţă de tentativa de "privatizare" a pădurilor.

La protest vor participa membri de sindicat din întreaga ţară, alături de reprezentanţi ai Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, Confederaţiei Consilva, Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, Asociaţiei Inginerilor Silvici "Progresul Silvic", Asociaţiei Pensionarilor Silvici din România, precum şi ai altor organizaţii sindicale şi patronale din sectorul silvic.

Una dintre principalele revendicări ale sindicaliştilor vizează introducerea unui amendament la Proiectul de Lege PL-x nr. 143/2023 - pentru modificarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, aflat în dezbaterea comisiilor de specialitate la Camera Deputaţilor, prin care administratorii pădurilor proprietate publică, inclusiv Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva, să fie exceptaţi de la aplicarea guvernanţei corporative, formă de management care are în vedere în principal maximizarea profitului şi înlocuirea cu managementul forestier durabil, singurul care poate asigura continuitatea în gospodărirea şi protejarea fondului forestier, prin dezvoltarea echilibrată şi unitară a celor trei funcţii ale pădurilor: funcţia ecologică, funcţia socială şi cea economică.

˜ De asemenea, sindicaliştii solicită menţinerea activităţilor economice în cadrul structurilor actuale de administrare a pădurilor, aceasta fiind singura posibilitate de asigurare a resurselor necesare gestionării durabile şi unitare a pădurilor.

Potrivit sursei citate, Guvernul României a iniţiat la sfârşitul lunii decembrie 2022, fără consultarea partenerilor sociali şi fără niciun fel de evaluare a impactului socio-economic, a impactului financiar şi impactului juridic (pentru a se analiza care sunt implicaţiile pe care noua reglementare le va avea asupra economiei naţionale şi asupra legislaţiei în vigoare), un Proiect de lege pentru modificarea şi completarea OUG 109 din 2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu scopul declarat de a răspunde recomandărilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, la care România doreşte să acceadă, dar şi angajamentelor asumate, în acest caz, total neinspirat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

"Acest proiect de lege aprobat de Guvern, transmis apoi Senatului României pentru adoptare în procedură de urgenţă, dă o lovitură decisivă majorităţii regiilor autonome ale statului, forţând desfiinţarea acestora şi reorganizarea prin divizarea activităţilor de serviciu public de activităţile comerciale. Mai mult decât atât, statul român se angajează, în mod inexplicabil, că nu va mai înfiinţa regii autonome care să desfăşoare activităţi economice (...) Dacă forma adoptată de Senat a legii va fi aprobată şi de către Camera Deputaţilor, oricând va decide Guvernul, activităţile comerciale ale regiilor autonome vor putea fi transformate în societăţi pe acţiuni sau cu răspundere limitată, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a legii, iar activităţile de serviciu public vor deveni bugetare", se menţionează în comunicatul Federaţiei.

Numărul total de regii autonome afectate de această lege este de peste 200 la nivel naţional şi peste 1.500 la nivel local, care sunt organizate în prezent ca regii publice.

Una dintre întreprinderile publice vizate în mod direct de această lege, alături de multe alte regii ale statului (Autoritatea Rutieră Română, Monitorul Oficial, Administraţia Serviciilor de Trafic Aerian Romatsa, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, Autoritatea Aeronautică Civilă Română etc) este Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva, regie autonomă de interes naţional, care administrează în prezent o suprafaţă de 3,1 milioane ha păduri proprietate publică a statului, şi 1,1 milioane hectare păduri aparţinând altor categorii de proprietari, pentru care se asigură administrarea şi serviciile silvice, arată federaţia în comunicat.

Sindicaliştii afirmă că, prin această modificare legislativă, se pune în pericol administrarea pădurilor proprietate publică a statului, bun de interes naţional, întrucât, după înfiinţarea acestor societăţi pe acţiuni, statul le va lista la bursă (ceea ce reprezintă o formă indirectă de "privatizare"), iar marii operatori economici interesaţi de păduri şi de lemnul românesc vor putea achiziţiona pachete importante de acţiuni la societăţile statului.

"Astfel, pădurile proprietate publică de stat şi lemnul românesc, poate unica resursă pe care astăzi România o mai deţine în patrimoniul public, vor ajunge în mâna anumitor grupuri de interese, care, cel mai probabil, urmăresc acest lucru de mult timp, inclusiv prin forţarea reorganizării Romsilva ca angajament în PNRR, în timp ce această unitate economică de interes naţional funcţionează la parametri optimi, cu rezultate economice deosebite", avertizează federaţia sindicală.

În acest context, Federaţia Sindicatelor Silva a solicitat sprijinul preşedintelui Camerei Deputaţilor, al liderilor grupurilor parlamentare şi al preşedinţilor comisiilor de specialitate, pentru introducerea unui amendament la proiectul de lege, prin care administratorii pădurilor proprietate publică să fie exceptaţi de la aplicarea guvernanţei corporative, cu păstrarea obligaţiilor de raportare şi transparenţă prevăzute de lege.

"Solicitarea de înlocuire a guvernanţei corporative, sistem de management ce are ca obiectiv principal maximizarea profitului, este bazată pe necesitatea aplicării în administrarea pădurilor proprietate publică a managementului forestier durabil, aşa cum se întâmplă în cele mai multe dintre statele europene (conform Rezoluţiei H1 a Conferinţei ministeriale privind protecţia pădurilor în Europa, adoptată la Helsinki în anul 1993), singurul sistem de management care poate asigura continuitatea în gospodărirea şi protejarea pădurilor prin dezvoltarea echilibrată şi unitară a celor trei funcţii ale pădurilor: funcţia socială, funcţia ecologică şi cea economică", mai spun sindicaliştii.

Rolul social al pădurilor româneşti este un argument important şi o particularitate a ţării noastre, având în vedere realitatea de care trebuie să ţinem cont - peste 3,5 milioane de locuinţe se încălzesc şi în prezent cu lemn din păduri, neavând nici o altă alternativă energetică.

De asemenea, rolul socio-economic al pădurilor este important şi din perspectiva asigurării locurilor de muncă, în special în zona rurală. În România, locurile de muncă în sectorul forestier au o contribuţie majoră la prevenirea migraţiei forţei de muncă. Sectorul forestier (incluzând industria mobilei) creează peste 150.000 de locuri de muncă directe şi contribuie indirect la crearea altor 300.000 de locuri de muncă în sectoare economice conexe (construcţii, agricultură, transporturi etc.).

Reprezentanţii Federaţiei susţin că reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor prin divizarea activităţilor de serviciu public de cele comerciale şi transferarea către societăţi comerciale a activităţilor economice încalcă prevederile Constituţiei României, ale Codului Silvic şi ale Codului Civil în ceea ce priveşte dreptul de administrare a bunurilor proprietate publică, pune în pericol administrarea proprietăţii publice a statului în materie de păduri, prin neasigurarea resurselor necesare gestionării durabile şi unitare a fondului forestier şi va conduce la afectarea a zeci de mii de locuri de muncă din zona de administrare, exploatare şi prelucrare a lemnului, dând naştere unui impact socio-economic semnificativ, care nu a fost evaluat până în prezent de Guvernul României".

"Dacă separarea activităţilor şi organizarea celor economice în societăţi comerciale va fi legiferată, România va deveni, cel mai probabil, singurul stat european în care activităţile de administrare a pădurilor ar putea să nu includă şi componenta de comercializare a produselor lemnoase de către aceeaşi unitate, cu consecinţe grave asupra gestionării durabile a acestei resurse strategice de interes naţional", avertizează Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)