Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, afirmă, într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Naţionale a României, că Marea Unire de la 1918 "s-a înfăptuit nu doar prin fructificarea contextului politic internaţional, care a favorizat mişcările de eliberare naţională şi socială, cât, mai ales, prin curajul, eroismul şi jertfa de sânge a soldaţilor şi ofiţerilor români pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial şi al determinării manifestate de clasa politică românească şi a societăţii româneşti din teritoriile străine, vremelnic ocupate".

"Semnificaţia Zilei Naţionale a României depăşeşte cu mult dimensiunile grandioase ale evenimentului istoric în sine. Fiecare dintre cei peste 100.000 de români aflaţi la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918, pentru a proclama unirea Transilvaniei cu Regatul României, era conştient că actul politic desăvârşea nu doar procesul început de basarabeni, la 9 aprilie şi continuat de bucovineni, la 28 noiembrie, ci împlinea idealurile de unitate naţională ale multor generaţii de români de dinaintea lor. Prin fiecare cuvânt rostit de fruntaşii transilvăneni la Alba Iulia, prin fiecare dintre uralele izbucnite din piepturile mulţimii adunate pe platoul Cetăţii, prin fiecare slovă înscrisă în maiestuosul act al Proclamaţiei, care consfinţea, în baza principiilor autodeterminării naţionale, unirea ultimei dintre cele trei provincii cu Ţara-Mamă răzbăteau de peste veacuri vocile tuturor celor care au luptat pentru unirea tuturor românilor în trupul aceleiaşi ţări, patrioţi crescuţi şi trăiţi având sădit în inimi exemplul lui Mihai Viteazul, cel care vestea lumii la 1600 despre înscăunarea sa ca 'Domn al Munteniei, Ardealului şi a toată ţara Moldovei'", afirmă ministrul Angel Tîlvăr, în mesaj..

El subliniază că Armata Română a avut atunci, la fel ca în cele mai importante momente istorice ale ţării, "un rol determinant, a reprezentat un important factor de echilibru şi coeziune naţională în stabilirea şi menţinerea pe termen lung a deciziilor politice importante, şi continuă să fie, pentru societatea românească de astăzi, un reper moral şi educaţional de prim rang". "De aceea, nu doar în această zi, ci în fiecare dintre zilele hărăzite de Dumnezeu, se cuvine să aducem un omagiu pios tuturor eroilor naţiunii române, căzuţi la datorie în toate bătăliile şi în toate luptele purtate în numele ţării noastre şi pentru unitatea tuturor fraţilor de acelaşi sânge", adaugă ministrul Apărării.

Potrivit acestuia, "actul de la 1 Decembrie 1918 rămâne pentru naţiunea română, în ansamblul ei, simbolul unităţii, dezideratul care a înfruntat cu străşnicie veacurile şi care a vitalizat toate resursele naţiunii române. Identităţii noastre naţionale, întărite prin hotărârile adunărilor plebiscitare ale anului 1918, din Basarabia, Bucovina şi Transilvania, i se adaugă azi dimensiunea europeană, integrarea euro-atlantică fiind dovada recunoaşterii României drept un actor responsabil şi un factor de stabilitate regională, într-o perioadă dominată de ameninţări la adresa securităţii Europei şi de profunde transformări geopolitice".

Ministrul Tîlvăr arată că "din păcate, după mai bine de şapte decenii de la încheierea celui de Al Doilea Război Mondial, Europa cunoaşte din nou ororile unui conflict absurd şi nedrept şi devastator" Războiul de agresiune declanşat în 24 februarie de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei reprezintă o violare flagrantă şi nepermisă a dreptului internaţional. Condamnând în termenii cei mai fermi această invazie, România susţine, alături de NATO, de Uniunea Europeană şi de comunitatea internaţională responsabilă, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în graniţele sale recunoscute internaţional. Ţara noastră va continua să ofere sprijin multidimensional Ucrainei, care include asistenţă umanitară, sprijin politic, diplomatic şi economic şi va acţiona pentru consolidarea sprijinului UE pentru ţara vecină. Războiul din Ucraina a testat vigilenţa, coeziunea, solidaritatea şi determinarea NATO de a-şi respecta angajamentele de a asigura securitatea şi integritatea spaţiului euro-atlantic. Imediat după declanşarea invaziei ruse în Ucraina, NATO a activat cu promptitudine, pentru prima dată în istorie, planurile de apărare, dislocând forţe şi tehnică de luptă pe teritoriul ţărilor aliate de pe flancul estic, inclusiv în România", evidenţiază oficialul MApN.

El a menţionat că la acest moment, sunt dislocaţi în România peste 5.000 de militari aliaţi - din Statele Unite - care au dislocat importante efective din cadrul legendarei Divizii 101 Aeropurtate, din Franţa - care şi-a asumat conducerea unui grup de luptă aliat, precum şi din alte ţări aliate, militari care acţionează cu vehicule de luptă şi aeronave de ultimă generaţie, contribuind, în mod concret, alături de efectivele şi tehnica de luptă ale armatei noastre la consolidarea capacităţii de apărare în această regiune.

Aproape 200 dintre aceşti militari s-au constituit în detaşamente de defilare şi participă, la Bucureşti, la Parada Militară de la Arcul de Triumf, precum şi la ceremoniile organizate la Alba Iulia şi Miercurea Ciuc, alături de camarazii de arme români, precizează Tîlvăr.

"Gândurile noastre se îndreaptă, cu recunoştinţă şi respect, către militarii care sărbătoresc Ziua Naţională a României în misiuni internaţionale, reprezentând Ţara cu mândrie, cinste şi profesionalism. Vă doresc, fiecăruia dintre dumneavoastră, cei care vă aflaţi departe de casă, dar cu inima acasă, să vă bucuraţi de această zi sfântă, să izbândiţi în tot ceea ce faceţi şi să vă întoarceţi, cu toţii, sănătoşi şi cu sentimentul datoriei împlinite, la cei dragi dumneavoastră.
Transmit, cu egală preţuire, felicitări şi urări de succes întregului personal al Armatei României, militarilor în rezervă sau în retragere şi, în mod special, veteranilor de război şi ai teatrelor de operaţii! Doresc tuturor compatrioţilor noştri, oriunde s-ar afla, să îşi trăiască mândria şi bucuria de a fi români în sănătate, prosperitate şi pace, alături de cei dragi. La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!", mai spune ministrul Angel Tîlvăr, în mesajul său. AGERPRES / (AS - editor: Marius Frăţilă, editor online: Ada Vîlceanu)