O expoziţie de caiace vechi, salvate de inginerul Varga Istvan şi de nepotul său, Varga Zsolt, a fost deschisă, marţi, la Casa Municipală de Cultură din Reghin, la împlinirea a 90 de ani de la începerea producţiei de ambarcaţiuni sportive şi de agrement în acest municipiu.

Ideea deschiderii expoziţiei s-a născut după ce Varga Istvan, care a împlinit 80 de ani, a reuşit să salveze 12 caiace vechi de peste 60 de ani, aceasta fiind un preambul la înfiinţarea unui muzeu al industriei reghinene, care se află în faza de proiect.

Sursa foto: Varga Istvan / Arhiva personală

"Am avut ocazia să lucrez la Combinatul de Prelucrare a Lemnului din Reghin, în cadrul secţiei de ambarcaţiuni, la atelierul de proiectare, ca inginer şef. În anul 1932, câţiva acţionari au hotărât să demareze producţia de ambarcaţiuni. Primul motiv a fost că a existat materie primă, buşteni de molid de rezonanţă. În 1940 s-a întrerupt producţia, fabrica a fost mutată la Giurgiu, dar în 1946 s-a reluat. Începând cam din 1952 s-a trecut şi la producţia de ambarcaţiuni numai pentru sport, ai noştri au concurat în 1956 la Olimpiadă. Leon Rotman a câştigat două medalii de aur cu canoea fabricată aici, în Reghin (...) În 1991, din păcate, aceste construcţii din lemn au pierdut concursul în faţa fibrei de sticlă şi fibrei de carbon. Am reuşit să salvez 12 ambarcaţiuni de 60 de ani, să le salvez de la sacrificare. Le-am recondiţionat, sunt depozitate în loc sigur, aşteptăm conducerea oraşului se ne rezolve un loc pentru un muzeu industrial unde să putem expune aceste produse. Şi nu numai acestea, fiindcă 10 ani aici s-au construit planoare şi avioane cu motor, cu un loc pentru o persoană dar şi pentru două, pentru sport. Producţia a fost mutată la Ghimbav. Apoi s-a început fabricarea articolelor sport - rachete de tenis, schiuri, crose etc. Şi din acestea avem să expunem exemplare vechi", a declarat presei Varga Istvan.

Inginerul a spus că nu este singur în acest demers, fiindcă nepotul său, Varga Zsolt, este pasionat de caiacele din fibră de sticlă şi are un atelier unde a recondiţionat zeci de modele vechi aduse din Germania şi speră să le poată folosi curând în plimbări oferite oamenilor pe canalul artificial din oraş, Canalul Morii, care era folosit în trecut în acest scop. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Antonia Niţă)