Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a atras atenţia sâmbătă că o posibilă modificare "fără niciun motiv" a sistemului medical de urgenţă românesc, care a funcţionat "eficient" în pandemie, ar putea conduce la prăbuşirea acestuia, asemenea unui domino.

"Când gândim rezilienţa sistemului sanitar nu putem să o facem pe bucăţi, ci în întregul său. Luăm sistemul de urgenţă unde sunt multe discuţii acum. (...) Sistemul medical de urgenţă în România s-a dezvoltat după un anumit model, cu foarte multe interdependenţe. SMURD e dependent de UPU, este dependent de aviaţia Ministerului de Interne, de pompieri, ca să funcţioneze. Este o entitate interconectată. Este interconectat şi cu serviciile de ambulanţă cu care lucrează împreună pe teren. Este un sistem funcţional care s-a dovedit a fi foarte eficient în timpul pandemiei. Venim acum şi spunem: vrem să schimbăm. Ok. Schimbăm. Dar venim cu ceva mai bun decât am avut, cu ceva care ar funcţiona mai bine? Odată ce ai creat un sistem, dacă îl atingi undeva şi greşeşti că l-ai atins acolo, tot sistemul cade precum dominoul", a afirmat Raed Arafat, la Black Sea and Balkans Security Forum.

El a explicat că la reconstruirea sistemului se va pierde ceea ce s-a câştigat anterior.

"Va trebui să începi să îl construieşti din nou şi s-ar putea să nu reuşeşti să faci acelaşi lucru şi să pierzi ceea ce ai câştigat în sistemul respectiv. (...) Sistemele care se dovedesc că funcţionează în timpul unui dezastru vor trebui întărite şi introduse lecţiile învăţate şi îmbunătăţite prin lecţiile învăţate. Nu trebuie venit şi reformat de la zero fără absolut niciun motiv. Şi nu vorbesc numai de sistemul de urgenţă, ci de orice sistem", a spus Raed Arafat.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a pledat pentru constituirea de stocuri şi a arătat că unele dintre acestea au fost folosite în criza refugiaţilor din Ucraina.

"Noi ne-am pregătit foarte mult în ultimii ani pe partea de protecţie civilă şi am cumpărat echipamente despre care ni s-a spus că nu ar fi trebuit să le cumpărăm pentru că sunt bani pierduţi: generatoare electrice de mare capacitate, tabere pentru persoane care rămân fără adăpost şi ne-am trezit cu taberele folosite în criza refugiaţilor. Noi nu le-am planificat pentru asta, dar le aveam de doi ani şi de aceea am putut să reacţionăm imediat", a adăugat Arafat.

El le propune companiilor să îşi constituie un "cont de rezilienţă" pentru a nu renunţa la personalul calificat în perioadele de criză.

Un exemplu dat de Raed Arafat este cel din industria aeroporturilor, după pandemie, când mii de bagaje au fost pierdute din cauza lipsei de personal pentru că cei la care s-a renunţat la începutul crizei COVID nu au mai vrut să revină, iar instruirea unui nou personal necesită timp.

"Dacă am lua o decizie undeva ca 1% din profitul anual să fie pus într-un cont intangibil pentru a face faţă dezastrelor - în loc să dăm afară oamenii dintr-o firmă, prin aceşti bani îi ţinem pe perioada unei crize, trei, patru, cinci, şase luni, şi îi plătim cu 70% din salariu, dar nu îi dăm afară. Acest cont să fie numit contul pentru rezilienţă. Am ieşi mult mai repede dintr-un dezastru decât dacă în timpul dezastrului dăm afară tot personalul dintr-o companie, după care încercăm să o construim din nou când trece dezastrul. Dar astfel de lucruri trebuie să fie gândite din timp. Din punctul de vedere al cuiva care lucrează în domeniul protecţiei civile şi în sistemul medical de urgenţă înseamnă pregătirea mentalităţii, continuităţii sistemului. Şi asta înseamnă finanţare previzibilă, adecvată şi înţelegerea mecanismului de pregătire - de ce trebuie să ai stocuri, redundanţă, cheltuieli pe care nu poţi să le justifici prin cost eficienţă doar din punct de vedere al bussiness-ului şi trebuie să te gândeşti din punct de vedere al funcţionalităţii societăţii în timpul unei provocări", a explicat Raed Arafat. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Preda)

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO