REPORTAJ/Timiș: Degustarea cârnaților bănățeni de la Jimbolia, prilej de reîntâlnire a șvabilor plecați în Germania
Johann Janzer, Heinrich Tommi, Karl Meitrth și Jurgen Metzger sunt patru prieteni, șvabi din localitatea Sânandrei care au plecat în noua lor patrie, Germania, cu mulți ani în urmă, dar au păstrat legătura între ei și în țara landurilor, iar recent au revenit împreună la Jimbolia, unde au participat la ediția din acest an a festivalului intitulat 'Degustarea cârnaților bănățeni' (Worschtkoschtprob).
'Degustarea cârnaților' a fost inițiată de către redactorii ziarului 'Neue Banater Zeitung' în perioada anilor 1970, când cititorii aduceau la redacție diferite mostre din produse făcute în gospodăria proprie, pentru degustare. Și astfel s-a născut un concurs despre cei mai buni cârnați, având un 'juriu al degustător' format din redactori. Din anul 1995, publicația 'Banater Zeitung' a decis să organizeze o manifestare publică, mizând în continuare pe pasiunea bănățenilor pentru cârnați. Succesul înregistrat, cu sute de participanți, a încurajat mult organizarea în continuare a manifestării.
Johann Janzer, președintele Asociației Șvabilor din Sânandrei emigrați în Germania, a declarat, pentru AGERPRES, că toți cei patru prieteni au venit cu mostre de cârnați în portbagaj, pe care i-au făcut acolo, după rețetele pe care le-au preluat de la părinți și bunici când trăiau în România.
Sursa foto: Casa de Cultură Jimbolia
De la cei patru am aflat că șvabii nu sacrificau porcii înainte de Crăciun, la Ignat, ci în octombrie, cel târziu în noiembrie, pentru ca de Crăciun produsele să fie afumate și numai bune de consum.
'Suntem patru prieteni care am venit din Germania cu cârnați pentru acest eveniment. Am făcut cârnați, am fost și acum patru ani și ne-a plăcut mult acest festival al cârnaților bănățeni, de aceea am revenit și vom mai veni. Noi facem și în Germania cârnați așa cum am făcut în Sânandrei. Și părinții și bunicii noștri au făcut și am furat de la ei meșteșugul. Avem două feluri de cârnați. Anul trecut am fost la Lovrin și a fost frumos. În Germania nu este un astfel de festival al degustării cârnaților. Eu vin din Regensburg (Bavaria), iar prietenii mei sunt din Ludwigsburg (Baden-Wurttemberg), din Augsburg și din Heilbronn. Este un prilej fericit de a fi din nou împreună, de această dată la Jimbolia', a spus Johann Janzer.
De la el am aflat secretul care duce la obținerea celor mai buni cârnați: se folosește carnea grasă de porc, care dă savoare, măcinată manual și amestecată cu sare, usturoi, boia, piper. După ce sunt umpluți, cârnații se pun la zvântat o zi, pe o tijă, apoi sunt duși la afumat, la coșul casei.
'Nu folosim fum de la lemn de brad, pentru că este prea puternic și schimbă aroma. Se folosește fag, iar noi foloseam fum de salcâm. La afumat îi lăsăm între trei și maximum cinci zile. Noi nu am făcut niciodată cârnații la Ignat, ci întotdeauna, la sfârșit de octombrie sau noiembrie. Pentru că după afumat se punea la uscat, ca să mai scadă cantitatea de apă din ei și pentru a-i înnobila prin această uscare. În Germania, eu fac până la 22 de kilograme de cârnați în fiecare an, până în 26 noiembrie, ca să fie de Crăciun foarte buni, dar nu mai rămân în casă decât vreo trei kilograme. Cealaltă parte o dăm la copii, la rude care nu fac cârnați. Niciodată nu am vândut produsele noastre', a explicat Johann Janzer.
Directorul Casei de Cultură a Orașului Jimbolia, Sergiu Dema, a subliniat, pentru AGERPRES, că porcul din cămara bănățenilor în general, inclusiv a șvabilor, nu era semn de prosperitate, ci o necesitate, pentru că din el se făcea aprovizionarea cu carne pentru tot anul viitor.
'În anumite familii șvăbești, șunca (pulpa porcului) care era pusă la sărat și pe urmă la afumat era începută abia peste un an. Era lăsată la uscat în beciuri un an și nimeni nu se atingea de ea. Tăiatul porcului era o sărbătoare în familie, în timp ce lucrau, oamenii glumeau, povesteau amintiri și totul se încheia cu petrecerea pe care o numim pomana porcului, se cânta, se dansa. Femeile făceau mâncare din carne prăjită sau cârnați, varză murată cu carne proaspătă, se făcea și un sos acrișor cu ceapă și cu smântână în care puneau plămâni, un fel de sos vânătoresc. Dacă românii pârleau porcul după sacrificare, șvabii îl opăreau. Practica românilor ducea la o șuncă și o clisă mai gustoasă, în timp ce prin opărire se obținea mai multă gelatină din șoricul respectiv, care se folosea la prepararea mezelurilor', a detaliat Sergiu Dema.
'Degustarea cârnaților bănățeni' a avut în acest an și o componentă memorialistică emoționantă, reunind șvabii în Casa de Cultură a Orașului Jimbolia unde, în urmă cu 80 de ani, au fost deținuți de armata sovietică (14-22 ianuarie 1945) peste 700 de oameni, majoritar șvabi, pentru a fi deportați în URSS, la muncă forțată.
Sursa foto: Casa de Cultură Jimbolia
Președintele Asociației Foștilor Deportați din România în URSS, Ignaz Bernhard Fischer, este unul dintre supraviețuitorii lagărului de muncă din Donbas, iar la cei 98 de ani pe care i-a împlinit, le-a spus celor prezenți la eveniment că este un moment plin de emoție, pentru că sunt împreună, în același loc, șvabi, sași, români și maghiari.
Sorin Dema a continuat ideea scriitorului Fischer și a evidențiat că cei 700 de deportați erau în mare parte din Jimbolia și din satele dimprejur.
'Casa de Cultură, care a găzduit degustarea cârnaților bănățeni, a fost folosită ca închisoare pentru peste 700 de persoane ridicate de la domiciliu și pregătite să fie deportate, întrucât deportarea nu s-a putut realiza într-o singură zi, ci etapizat, iar una dintre etape a fost detenția acestor peste 700 de persoane din Jimbolia la Casa de Cultură. Casa de Cultură care a fost ridicată în urmă cu aproape un secol de Asociația fermierilor din Jimbolia, cu scop dedicat culturii, a fost pângărită atunci de ura rasială, iar scopul cultural al clădirii, pentru care a fost construită, a fost deturnat mișelește prin ura de rasă de către cei care au făcut deportarea în URSS. Menirea actualului eveniment, cu oarecare conotații agrare, a fost să sublinieze scopul pentru care a fost creată, adică de spațiu de germinare a culturii, al bunei înțelegeri', a afirmat Sergiu Dema.
În competiția 'Degustării cârnaților bănățeni', la care au participat peste 400 de persoane, au fost înscrise 30 de mostre de cârnați, provenite din mai multe gospodării din Banat. După îndelungi deliberări 'gustative', juriul a decis ca premiul întâi să meargă la Heinrich Thernes, din Sânandrei. Au urmat Osvald Zachari din Jimbolia și Mihail-Cristian Drăgan din Timișoara.
Sursa foto: Casa de Cultură Jimbolia
Premiul presei i-a revenit lui Tomi Heinrich, din Sânandrei.
Pe parcursul evenimentului au avut loc momente de muzică șvăbească și dansuri specifice, o adevărată paradă a portului popular care au arătat că tradițiile încă se păstrează, deși zona a fost aproape depopulată de șvabi, aceștia preferând să plece în Germania după 1990.
Worschtkoschtprob 2025 a fost organizat de redactorii săptămânalului de limbă germană 'Banater Zeitung' înainte de intrarea în Postul Paștilor, parteneri fiind Forumul Democrat al Germanilor din Banat și din Jimbolia, Asociația 'Vergissmeinnicht' din Buziaș și administrația orașului Jimbolia. AGERPRES/(A - redactor: Otilia Halunga, editor: George Onea, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ordinul Arhitecților din România sărbătorește 25 de ani de existență; evenimente organizate în mai multe orașe
Ordinul Arhitecților din România (OAR) marchează 25 de ani de existență 'în slujba profesiei, a culturii mediului construit și a principiilor de calitate esențiale pentru un trai bun', organizând o serie de evenimente menite a aduce în prim plan rolul arhitecturii în societate. Potrivit unui comunicat tran
Prima campanie pentru prevenirea adicțiilor la adolescenți construită în jurul relațiilor, lansată vineri
Asociația Zi de BINE lansează vineri, la Palatul Cotroceni, campania de prevenire a adicțiilor construită în jurul relațiilor din viața adolescenților 'Prevenția începe în relație', realizată cu susținerea Biroului Organizației Mondiale a Sănătății în România și a Ministerului Sănătății, la inițiativa Administrației Prezidențiale
Sibiu: Incendiul de la Șura Mică este localizat; nu mai există pericol de propagare
Incendiul izbucnit joi seara la hala unui operator de sortare-reciclare deșeuri din localitatea Șura Mică, în apropierea municipiului Sibiu, este localizat, iar în prezent nu mai există pericol de propagare, a anunțat Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Șeful ISU Sibiu, colonelul Laurențiu Anastasiu, a declarat că se acționea
VIDEO UPDATE Sibiu: Incendiu de amploare, cu degajări mari de fum, la o hală de sortare-reciclare deșeuri din Șura Mică
Pompierii sibieni intervin, joi seara, la un incendiu de amploare izbucnit la hala unui operator de sortare-reciclare deșeuri din localitatea Șura Mică, în apropierea municipiului reședință, fiind transmis un mesaj RO-ALERT către locuitorii din zonă în urma degajărilor mari de fum, a informat Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU).
Cluj: Un bărbat a murit după ce a căzut cu mașina într-o râpă de peste 50 de metri
Un bărbat de 64 de ani a murit, joi, după ce a căzut cu mașina într-o râpă cu o adâncime de peste 50 de metri, în comuna Mărișel. 'Pompierii din cadrul Detașamentului 2 Cluj-Napoca au finalizat o intervenție desfășurată în cazul unui accident rutier petrecut într-o zonă greu accesibilă a cătunului Costeș
Galați: Patru persoane, între care o fetiță de 7 ani, decedate după ce o autoutilitară a fost lovită de tren
Patru persoane, între care o fetiță de 7 ani, au murit, joi după-amiază, după ce autoutilitara în care se aflau a fost lovită de un tren de călători, la o trecere la nivel cu calea ferată din localitatea Ghidigeni, informează Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Galați. Potrivit primelor verificări efectuate de polițiștii Biroul
Predoiu, la Carpathian Blue Shield 2026: Riscurile sunt tot mai interconectate, răspunsul să fie la fel
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a arătat, cu ocazia exercițiului Carpathian Blue Shield 2026, că evoluțiile mediului de securitate și caracterul tot mai interconectat al riscurilor impun adaptarea permanentă a structurilor de ordine publică și dezvoltarea capacității acestora de a acționa împreună în situații reale de amenințare sau pericol
Sector 4: A început procedura de selecție a angajaților care vor face parte din patrula de Monitorizare Stradală
Primăria Sectorului 4 a început procedura de selecție a colegilor care vor face parte din patrula de Monitorizare Stradală, a anunțat primarul Daniel Băluță. El a transmis, joi, printr-o postare pe Facebook, că autoritatea locală se adresează, în principal, oamenilor care locuiesc în Sectorul 4, care cunosc cel mai bine carti
Sector 1: Aproape 800 de locuri de parcare au fost preluate de la Compania Municipală Parking București
Aproape 800 de locuri de parcare marcate cu albastru de pe mai multe străzi din Sectorul 1 au fost preluate de la Compania Municipală Parking București și au trecut în administrarea primăriei locale, a anunțat primarul George Cristian Tuță. El a transmis, joi, printr-o postare pe Facebook, că aceste locuri nu vor mai fi parcări cu plata
Sector 1: Cursuri gratuite de înot pentru copii, la Bazinul Floreasca
Elevii din Sectorul 1 vor putea participa, începând din 5 octombrie, la cursuri gratuite de inițiere în înot la Bazinul Floreasca - Tolea Grințescu, în timp ce locuitorii sectorului vor avea acces gratuit, în fiecare dimineață de luni până vineri, la sesiuni de înot de agrement, informează Primăria Sectorului 1.
Brașov: Centru de recuperare și asistență pentru vârstnici - inaugurat la Prejmer
Un centru de zi de recuperare și asistență dedicat persoanelor de peste 65 de ani a fost inaugurat joi, de Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, în comuna brașoveană Prejmer, fiind o investiție realizată cu fonduri din PNRR și bugetul local, de peste 12 milioane de lei, a anunțat primarul comunei, Mihai Apafi. În cadru
VIDEO Ciucu: Am plantat 94 de arbori, 1.500 de arbuști; bulevardul Națiunile Unite era o rușine
Primarul General al Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat plantarea a 94 de arbori, 1.500 de arbuști și 17.000 de plante perene pe bulevardul Națiunile Unite, în urma unei acțiuni de reamenajare urbană. 'Acesta este primul proiect mai consistent de reamenajare/regenerare urbană din mandatul meu. Este o primă mostră despre ceea ce se va
Harghita: Trei noi cazuri de rabie confirmate la Mădăraș, Sândominic și Mihăileni
Trei noi cazuri de rabie au fost confirmate, joi, în județul Harghita, două la bovine din localitățile Mădăraș și Sândominic și la un câine din Mihăileni, care a intrat în contact direct cu o vulpe, a transmis pentru AGERPRES directorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Harghita, dr. Róbert Istv&aacut
Primăria Giurgiu vrea o centrală fotovoltaică din fonduri europene
Primăria municipiului Giurgiu intenționează să-și diminueze costurile cu energia electrică prin construirea unei centrale fotovoltaice pentru autoconsum, proiect care să fie finanțat din fonduri europene. 'Preocupată de reducerea cheltuielilor, în contextul financiar deosebit de greu pe care trebuie să îl gestioneze, conducerea
Satu Mare: O cultură de porumb pe două hectare, distrusă de un incendiu în localitatea Oar
O cultură de porumb pe două hectare a fost distrusă de un incendiu în localitatea Oar, din cauza unei scântei mecanice provocate de un utilaj agricol aflat în lucru, a informat, joi, serviciul de comunicare al ISU Satu Mare. 'În urma incendiului au ars aproximativ două hectare dintr-o suprafață totală de opt hectare