Românii declară că merg rar la slujbe religioase din lăcaşele de cult, deşi se consideră religioşi, potrivit "Barometrului Vieţii Religioase" - ediţia decembrie 2021, lansat de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române "Ion I. C. Brătianu" şi Centrul de Cercetări Sociologice LARICS.

Conform sondajului, prezentat joi în Aula Academiei Române de Darie Cristea, director Executiv CCS LARICS, la întrebarea "Dumneavoastră vă consideraţi o persoană religioasă?", românii au răspuns "Sigur da" - 56,7%; "Mai degrabă da" - 26,7%; "Mai degrabă nu" - 11,5%, "Sigur nu" - 5% şi NS/NR - 0,6%.

Indiferent de confesiune sau religie, românii cred în Dumnezeu (89,8%), pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă deloc importantă şi 10 înseamnă extrem de importantă, locul 10 fiind indicat de 42,9% dintre respondenţi.

Cu toate acestea, românii merg rar la slujbe religioase la biserica specifică religiei: ocazional, la unele sărbători, evenimente din familie (31,2%); o dată pe săptămână sau mai des (23,4%); doar la sărbătorile mari (22,2%): 16% dintre respondenţi merg la biserică cam o dată pe lună şi 7% deloc.

Un procent de 53,9% obişnuiesc să spună rugăciuni zilnic sau aproape zilnic, în timp ce 18,1% o fac foarte rar, eventual în momente mai complicate.

La întrebarea "Ne puteţi detalia puţin atitudinea dumneavoastră faţă de religie?", adresată participanţilor la sondaj care s-au declarat nereligioşi, respondenţii au răspuns în proporţie de 91,5% că sunt mai degrabă indiferenţi faţă de religie, doar 7,9% declarându-se împotriva religiei.

Românii consideră că Bisericile/cultele religioase ar trebui să se ocupe mai mult de ajutorarea bolnavilor şi a persoanelor nevoiaşe (94%) ori de problemele religioase (83,6%). 70,5%) din respondenţi cred că Bisericile ar trebui să fie mai prezente în viaţa publică, în educaţie, cultură, mass-media iar 54,1% susţin ca acestea să fie mai critice faţă de liderii de opinie şi politicienii care se exprimă public împotriva credinţei şi religiei.

În privinţa educaţiei religioase în şcoli, 67,1% susţin că aceasta este necesară, 23,4% că trebuie să existe doar dacă părinţii elevilor solicită acest lucru, în vreme ce 8,9% dintre respondenţi consideră că nu trebuie sa existe educaţie religioasă în şcoli, iar 0,6% NS/NR.

Referitor la relaţia dintre stat şi cultele religioase din România, 43,1% o consideră echilibrată şi corectă, 33,2% afirmă că statul încearcă să subordoneze şi să limiteze cultele, 19,6% susţin afirmaţia "Cultele încearcă să preia din atribuţiile statului", iar 4,2% NS/NR.

Întrebaţi despre atitudinea statutului faţă de biserici în timpul pandemiei, 41,1% dintre români spun că e normal ca activităţile bisericilor şi cultelor religioase să aibă restricţii; 35,4% că statul a încălcat libertatea religioasă a cultelor; 21,2% că statul a colaborat foarte bine cu bisericile şi a comunicat foarte bine măsurile luate, iar 2,4% NS/NR.

47,7% dintre respondenţi consideră "firesc într-o democraţie" faptul că unii lideri de opinie se exprimă public împotriva bisericii şi religiei, în timp ce 60,9% spun că e firesc ca aceştia să se exprime în favoarea bisericii şi religiei.

Sondajul a fost realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI).

Datele sondajului au fost culese în perioada 3 - 14 decembrie, pe un eşantion multi-stratificat, probabilistic, de 1.001 persoane, reprezentativ pentru populaţia României, neinstituţionalizată, cu vârsta de18 ani şi peste 18 ani.

Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat telefonic în toate judeţele României şi în sectoarele Municipiului Bucureşti. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą3%, la un grad de încredere de 95%. Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Citeşte şi:

• Sondaj: Armata, Academia şi Biserica - pe primele locuri în încrederea românilor; partidele politice - pe ultimul loc