În lumea modei/ Designerul Cristina Nichita: Industria de confecţii moare încet; cumpăraţi produse româneşti

Oamenii mă sunau şi mă întrebau dacă nu fac măşti; pentru mine a fost un şoc - aşa îşi începe povestea din pandemie creatoarea de modă Cristina Nichita.
Aceasta a povestit pentru AGERPRES cum a fost nevoită, din cauza pandemiei, să se reinventeze, să se adapteze la noile cerinţe ale pieţei.
"Odată cu pandemia am putut proba ceea ce ştiam de mai bine de jumătate de an - că ne aflăm într-o plină criză şi o modificare imediată a obişnuinţei de consum, pentru că încă din noiembrie - decembrie 2019 vânzările pe tot ceea ce produceam la nivel de colecţie şi haine de ocazie scăzuseră. Ceva anticipa faptul că omul nu mai cumpără în perioada sărbătorilor haine noi sau nu îşi mai schimbă garderoba. Văzusem asta cu un an în urmă, iar în perioada octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, până să intrăm în pandemie în luna martie 2020 noi aveam deja şase luni când vânzările scăzuseră la jumătate. Asta anticipa o criză în care noi, producătorii autohtoni, suntem", a afirmat Cristina Nichita.
Pandemia avea să îi schimbe planurile designerului. Astfel, în loc să îşi lanseze noua colecţie primăvară - vară, cu ţinute elegante, Cristina Nichita a fost nevoită să treacă la onorarea cerinţelor tot mai mari de măşti şi combinezoane de protecţie.
"Încă de la începutul lunii martie, când făcusem colecţie nouă, şedinţe foto, aşa cum ştim noi să facem, brandurile româneşti îşi respectă clientul şi ştiu să iasă în faţa clientului puşi la punct, cu atitudine, oamenii mă sunau şi mă întrebau dacă nu fac măşti. Pentru mine a fost un şoc. Măşti? Eu am pregătit o colecţie nou-nouţă de haine pentru femei. Avem 24 de ani de când producem colecţii întregi adresate femeii de business, pentru ocaziile, evenimentele speciale din viaţa ei. Adică numai la măşti nu-mi era mie gândul. În următoarea săptămână, trei persoane din judeţ şi altele de prin ţară au început să mă întrebe din nou dacă fac măşti. Cum să fac măşti? Mă gândeam că o mască ar trebui să fie înainte de toate o mască medicală. Nu m-am gândit că o mască, oricum ar fi ea, ar fi de folos. Şi, da, la jumătatea lunii martie am început să facem măşti, pentru că aveam comenzi de mii de astfel de produse din judeţ, de la firme cu mii de angajaţi pe care voiau să îi protejeze. Am produs măşti din bumbac dublu ca ţesătură, cu filtre. Pentru că aveam comenzi ne transformasem din producătorul de modă autentic în constructorul de măşti, echipamente, combinezoane pentru spitale, pentru companii. Da, ne-am adaptat. Nu pot spune că am avut profit în acea perioadă. Dacă am fi stat doar pe profit, care se blocase pentru că nu mai erau evenimente, oamenii nu mai aveau banchete, nunţi, botezuri, conferinţe, congrese. Nu mai exista nimic. Oamenii nu mai ieşeau din casă, deci nu mai aveau de ce să îşi cumpere colecţie de primăvară şi atunci noi am luat din piaţă pe aceste materiale, pe aceste măşti, combinezoane, un ban ca să putem întreţine afacerile noastre, ca să putem plăti salarii, să putem plăti chirii, facturile la utilităţi, ca să putem supravieţui. A fost un ban de supravieţuire, nu a fost un ban ca să ai venituri", a mai spus Cristina Nichita.
Adeptă a eleganţei şi frumuseţii clasice, prin ţinutele sale Cristina Nichita a încercat de mai bine de 25 de ani să educe femeile şi să le înveţe să aibă atitudine. Pandemia a împiedicat-o însă pentru o perioadă să facă acest lucru. Acest fapt a fost, după cum mărturiseşte creatoarea de modă, foarte greu de suportat.
"Am spus întotdeauna că moda e educaţie şi educăm în sensul bunului gust, pentru că am fost mereu preocupată de a îmbrăca femeia cu un anume stil, un stil clasic, un stil elegant, stil care vorbeşte de un om educat care nu dibuie prin a-şi afla stilul, care îl ştie şi-l cunoaşte, care ştie că haina îl învaţă pe om să şi meargă, să şi vorbească. Faptul că nu am mai putut comunica cu clientele noastre a fost pentru noi o adevărată suferinţă, în sensul că noi aveam un feedback imediat din piaţă, imediat aveai un răspuns la ceea ce faci şi veneau comenzile fie online, fie în magazin, fie în atelierul de creaţie (...). Aveai o legătură cu omul, ori vedeai numai priviri de după măşti, clientele treceau să cumpere zece măşti, cinsprezece măşti sau un pachet de cinzeci şi le vedeai ochişorii trişti din cauza lipsei de evenimente, de frica de pandemie, de boală, de faptul că nu mai mergeau copiii la şcoală, trişti că nu întotdeauna găseşti în casă energia necesară de a te bucura, faptul că parcurile erau goale, străzile erau goale. Neavând o relaţie constantă aşa cum am fost obişnuiţi cu clientele noastre practic nu mai putem vorbi de creativitate, acea creaţie, acea modă în care îmbini utilul cu plăcutul. De 25 de ani ascult femeia de toate vârstele, din toate sferele sociale, unele mai creative, altele mai conservatoare. Cu toatele au fost şi sunt o sursă de inspiraţie continuă pentru mine. Iubesc femeia şi iubesc să o văd elegantă, admirată. Pentru mine, pandemia a fost să mor câte un pic, dar am încercat să suplinesc prin diverse moduri de a-mi umple timpul cu educaţia", a mărturisit Cristina Nichita.
Treninguri sau hanorace, colecţie de pijamale, haine de casă pentru femei şi bărbaţi - toate acestea au însemnat o readaptare la noile realităţi.
"Nu mi-am închipuit că o să fie aşa. Auzisem de gripa spaniolă, de curentul care fusese atunci şi în urma căruia masca ajunsese un accesoriu asortat la ţinută şi cei care trăiau cu ştaif şi aveau posibilitatea au făcut asta. Nu mi-am închipuit niciodată că vom trăi aşa, să ne ascundem feţele, să vorbim din ce în ce mai puţin, să nu mai fim interesaţi de cum ne îmbrăcăm, pentru că stăm mai mult în casă. Aşadar, am fost nevoită să îmi dau seama că de fapt colecţia mea nu poate fi o colecţie de toamnă - iarnă, că nu se vor mai cumpăra paltoanele, că nu se vor cumpăra hainele de ocazie pentru evenimentele de sărbători şi Crăciun, şi atunci ne-am orientat astfel încât în perioada octombrie-noiembrie-decembrie am făcut o campanie în urma realizării unei colecţii de pijamale, halate de casă, haine de casă. Am făcut foarte multe haine din catifea. Din catifeaua pe care o cumpărasem pentru rochiile de seară am realizat fel de fel de treninguri, hanorace oversize, pantaloni, haine foarte, foarte comode de stat în casă pentru că toţi spuneau că vom face sărbătorile în casă şi alegem să purtăm ceva cât mai practic, cât mai comod. Colcăia creaţia în mine şi de aici colecţia 'Love', o colecţie de pijamale, haine de casă pentru el şi pentru ea, colecţie care a fost lansată în luna noiembrie-decembrie 2020. E greu să apari din scurt cu aşa o colecţie după ce ani de zile ai îmbrăcat femei elegante. Produsele au avut căutare şi am reuşit să vindem atât în mediul online, cât şi în showroom-ul nostru din C.A. Rosetti", a mai spus Cristina Nichita.
Din toate timpurile a fost greu să învăţ femeile că nu haina e totul - ne dezvăluie designerul.
''Câteodată clientele mele îmi spuneau: 'dar tu nu vrei să vinzi hainele?', pentru că eu le vorbeam de atitudine şi de iubire. Le spuneam că dacă fac totul din iubire şi dacă se vor comporta cu atitudine oamenii vor vedea starea lor înainte să vadă hainele. E clar că îmi doream ca hainele să îmi fie admirate, dar în acelaşi timp am sădit întotdeauna curaj, dragoste, autenticitate în sufletul femeilor care mi-au devenit cliente. E foarte greu să nu poţi avea legătură directă cu clientele tale şi să nu le asculţi. Cum spuneam, ele erau sursă de inspiraţie. Cred că omul nu e făcut să trăiască sub cenzură, sub mască. Eu cred că oamenii au nevoie de libertate în mişcare, în gândire, în comportament, au nevoie să aibă încredere în ei şi să aibă curajul să abordeze stiluri diferite, să abordeze viaţa fără frică, pentru că de fapt ceea ce a făcut această pandemie din noi, fie că suntem oameni de afaceri, fie că am fost obişnuiţi să ne îmbrăcăm mai puţin frumos sau să dăm mai puţină importanţă vestimentaţiei a adus în viaţa noastră o frică, o frică cu care nu eram obişnuiţi să trăim. Toţi trăim cu frica de moarte, dar a fost atât de mare teama încât ne-a îndepărtat unii de alţii şi ne îndepărtează şi de valori. În momentul în care intervine frica, frica de a te îmbolnăvi, nu mai poţi crea. Omul nu creează din frică, omul creează din libertate şi din iubire, din pace, din armonie", a subliniat Cristina Nichita.
Ea a tras un semnal de alarmă, avertizând că industria producătoare de confecţii moare încet.
"Am sfârşit prin a nu mai cumpăra produse din comunitate. Este o problemă pe care eu ori de câte ori am ocazia punctez acest aspect. Haideţi să facem în aşa fel încât industria din România să nu moară. Şi industria producătoare de confecţii moare încet. Moare încet pentru că noi nu mai avem bani, pentru că nu mai avem bani, facem economii, pentru că aşa cum se spune tot mai des e criză. Au fost foarte multe unităţi închise, foarte mulţi oameni rămaşi fără salariu. În astfel de situaţie prima şi prima dată oamenii renunţă să mai cumpere haine. Să nu uităm că România a fost croitorul Europei, că mii de oameni au lucrat în industria producătoare de modă din România şi să nu uităm că există riscul să nu găsim o confecţioneră care să ne facă un retuş la un pantalon dacă noi nu cumpărăm produse din România. Suntem doar la un singur click. Cu un singur click putem afla că producătorul sau producătorii din localitatea respectivă sunt încă acolo. Putem să îi căutăm să ne facem la ei următoarea fustă, următorul sacou, următorul pantalon, următoarea rochie, că tot vorbim de feminitate. Dacă ar fi după mine, în această primăvară sau în această vară, cu sau fără mască, mai mult sau mai puţin asortată, măcar o rochie să îşi cumpere de la un producător autohton. Faceţi asta pentru iubite, surorile, mătuşile sau mamele voastre care poate şi ele au lucrat în industria uşoară, pentru ca industria uşoară din România să nu moară. Cumpăraţi produse româneşti, produse făcute în comunitatea voastră, pentru a salva locurile de muncă. Oamenii aceştia plătesc aici taxe şi impozite. Am ajuns să cumpărăm doar din supermarket sau doar de la operatorii străini şi merg banii în afara ţării", a fost mesajul designerului.
Celebra creatoare de modă are deja agenda plină de proiecte şi iniţiative nu doar în industria modei, ci şi pe plan social, ea fiind vicepreşedintele Asociaţiei "Surâsul Albastru", care susţine terapiile în cazul a 30 de copii cu autism.
"Dacă noi scăpăm de pandemie şi evenimentele încep uşor-uşor să aibă din nou loc, vom avea din nou şansa ca sfârşitul anului să ne prindă încă cu oameni în secţia de producţie, cu posibilitatea de a ne vinde produsele pe piaţa românească, fie chiar şi doar pe comandă în baza fotografiilor şi mostrelor pe care noi le trimitem comercianţilor. Eu sunt o persoană optimistă, însă mi-e greu să fiu mai optimistă decât sunt acum pentru că sunt mai realistă. Fiind mai realistă m-am dus către proiecte educaţionale, vreau să dezvolt un proiect social, mai vreau ca până la sfârşitul anului să deschidem un centru multifuncţional în care vom crea 12 locuri de muncă şi astfel încă 50 de copii cu autism, pe lângă cei 30 deja existenţi, vor primi terapie. În desfăşurare mai am un proiect din economia socială, un proiect educaţional, în cadrul căruia vreau să organizez o platformă cu cursuri de dezvoltare personală adaptate românilor. Nu import sisteme. Vreau să picur din dragostea pe care o am, vreau să picur încredere, curaj, experienţa acumulată de mine de-a lungul anilor atât din producţie, cât şi social, să adaug valoare, să servesc comunităţii", a încheiat Cristina Nichita. AGERPRES/(A - autor: Daniela Malache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Foto: (c) CRISTINA NICHITA / Arhiva personală
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Olguța Vasilescu (AMR): Faptul că nu există nicio variantă să se prelungească PNRR nu este o veste bună
Primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, președintele Asociației Municipiilor din România, a declarat, joi, că faptul că nu există nicio variantă să se prelungească durata Planului Național pentru Redresarea și Reziliență (PNRR) nu este o veste bună pentru marile orașe, în condițiile în care toate proiectele începute trebuie finalizate la
Brigada Rutieră: Trafic restricționat în weekend pentru desfășurarea unor evenimente sportive, culturale și religioase
Traficul auto va fi restricționat în București, la sfârșitul acestei săptămâni, pentru desfășurarea mai multor evenimente cultural-artistice, sportive și religioase. În zilele de 12 și 13 aprilie, între orele 10:00 - 22:00, PROEDUS - Centrul de Proiecte Educaționale și Sportive București, va organiza evenimentul c
Sibiu: Risc însemnat de avalanșe la peste 1.800 de metri în munții Făgăraș, Bucegi și Călimani
Meteorologii sibieni avertizează că este risc însemnat, de gradul trei, de producere de avalanșe, de joi până luni, la peste 1.800 de metri altitudine, în munții Făgăraș, Bucegi și Călimani. Potrivit Buletinului nivometeorologic transmis, joi, de Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud, la altitudini mai mici de 1.800 de metri, riscul
Muzeul trenulețelor s-a redeschis într-un spațiu nou, în Centrul Istoric al municipiului Hunedoara
Muzeul trenulețelor 'Valentin Banciu' din municipiul Hunedoara s-a redeschis, joi, într-un spațiu nou ce a fost amenajat într-o clădire situată în Centrul Istoric al orașului, la mică distanță de Castelul Corvinilor. 'Noul spațiu este mult mai generos decât cel precedent și permite amplasarea mai multor exponate și diorame.
Start-Up Nation: Înscrierile pentru cursurile gratuite de antreprenoriat debutează pe 15 aprilie
Înscrierile pentru cursurile gratuite de competențe antreprenoriale încep de marți, 15 aprilie, ora 10:00, conform unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT). Cursurile sunt destinate persoanelor care doresc să își dezvolte abilități esențiale pentru a înființa și conduce o
Mureș: Festivalul Bujorului la Castel, dedicat bujorului de stepă de la Zau de Câmpie, la ediția a II-a
A doua ediție a Festivalului Bujorului la Castel, dedicat bujorului de stepă de la Zau de Câmpie, organizat de Asociația Visit Mureș în parteneriat cu Primăria Comunei Zau de Câmpie și Asociația 'Manifest pentru Patrimoniu', va fi organizat în zilele de 26 și 27 aprilie la Castelul Ugron. 'Inițiativa î
Vreme mai rece decât normalul perioadei din calendar, în București, până sâmbătă dimineața (meteorologi)
Vremea va fi rece la nivelul Bucureștiului, cu valori termice sub nivelul normal al perioadei din calendar, până sâmbătă dimineața, conform prognozei publicată, joi, de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Astfel, până vineri, la ora 9:00, în Capitală, cerul va fi variabil, cu înnorări mai ales în
Bacău: Mai multe autoturisme, distruse de bucăți de acoperișuri luate de vânt în municipiile Bacău și Onești
Mai multe bucăți de acoperișuri ale unor clădiri au fost luate de vântul puternic și au căzut peste autoturismele parcate în apropiere, în municipiile Bacău și Onești, a informat, joi, Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Bacău. O primă intervenție a pompierilor a avut loc pe strada Tazlăului, din municipiul Bacău.
Sector 3: Târg de Florii, în weekend, în Parcul IOR
Oamenii vor putea cumpăra bunătăți culinare de la Târgul de Florii care va avea loc, de vineri până duminică, în zona 'Biserica Maramureșeană' din Parcul IOR. Reprezentanții Primăriei Sectorului 3
Bistrița-Năsăud: Stagiu de pregătire a scafandrilor din 12 județe, în zona lacului de acumulare Colibița
Peste 60 de scafandri din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență din 12 județe au participat, timp de patru zile, la sesiuni intensive de pregătire teoretică și practică, desfășurate în zona lacului de acumulare Colibița din județul Bistrița-Năsăud, cu scopul consolidării deprinderilor esențiale în intervențiile de salvare subacvatică. P
ANM a prelungit atenționările Cod galben și Cod portocaliu de intensificări de vânt și viscol, precum și informarea de vreme rea
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a prelungit, joi, atenționările Cod galben, Cod portocaliu și informarea de vreme rea, valabilă pentru majoritatea regiunilor. Conform prognozei de specialitate, o primă avertizare Cod portocaliu de intensificări puternice ale vântului va fi în vigoare, joi, până la ora 23:00, în județele Me
Peste 62% dintre români susțin realizarea de investiții mai mari în rețelele de distribuție a energiei electrice (studiu)
Peste 62% dintre români susțin realizarea de investiții mai mari în rețelele de distribuție a energiei electrice, în timp ce 27,5% consideră că ar trebui să fie încurajați mai mult cei care doresc să devină independenți energetic, reiese dintr-o cercetare sociologică realizată pentru platforma despre-energie.ro. 'Calitatea serviciul
Tulcea: Exercițiul multinațional Sea Shield 25, o premieră de succes pentru infanteriștii din județ
Aproape 250 de militari români și spanioli au participat, joi, în Poligonul Babadag, la un antrenament cu muniție de război desfășurat în cadrul exercițiului multinațional Sea Shield 25, cel mai mare eveniment de instrucție din acest an, exercițiul constituind o premieră încheiată cu succes pentru militarii Regimentului de Infanterie Marină (RIM) Hera
Linia 483, deviată de pe strada Rezervelor în perioada 11 - 23 aprilie
Linia de autobuz 483 va funcționa pe un traseu deviat în perioada 11 - 23 aprilie 2025, pentru a permite efectuarea unor lucrări la rețeaua de apă potabilă și canalizare de pe strada Rezervelor, din comuna Chiajna. Potrivit unui comunicat al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București - Ilfov (TPBI), în intervalul men
INSCOP: Aproape 90% dintre români consideră că este în interesul național ca România să rămână în UE și NATO (studiu)
Aproape 61% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 89,7% consideră că este în interesul național ca România să rămână în UE și NATO, arată ultimul studiu sociologic INSCOP Research, 'Atitudinea populației cu privire la patriotismul economic și vulner