Centrul de primă-vânzare a peştelui din Tulcea, cunoscut şi ca Bursa de peşte, inaugurat oficial în primăvară ca prima filială a Casei Române de Comerţ Agroalimentar Unirea, se pregăteşte ca în perioada următoare să pună în funcţiune o instalaţie de congelare şi o linie de filetare a peştelui, investiţie care îi va permite să îşi diversifice oferta de produse din peşte şi să poată primi comenzi de la marii comercianţi de pe piaţa alimentară din România, adică să îşi îndeplinească practic scopul pentru care a fost creată.

Directorul Casei de Comerţ, Adrian Izvoranu, a declarat marţi, pentru AGERPRES, că au fost parcurse toate fazele premergătoare achiziţiei şi că s-au obţinut autorizaţiile necesare acestor instalaţii care costă până la 30.000 de euro.

"Probabil că luna viitoare vom aduce instalaţii de congelare, ceea ce înseamnă foarte mult, pentru că luna viitoare va fi o perioadă de vârf a pescuitului şi vom avea un aflux mare de peşte şi va fi şi cerere mare pe piaţă. Într-o lună, ar fi gata lucrările (de modernizare n.red.). Ca timp real de execuţie, nu uitaţi însă că acţiunea se petrece în România şi avem cadrul legislativ probabil cel mai sofisticat, firma este una de stat, iar decizia nu este luată de un întreprinzător, ci trebuie să treacă prin multe foruri de conducere", spune directorul Casei Unirea.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

Proiectul Bursei de peşte de la Tulcea a fost anunţat de autorităţi în urmă cu aproape zece ani, dar obiectivul realizat cu fonduri europene a fost inaugurat de către oficiali ai Guvernului de la Bucureşti abia în luna aprilie a acestui an, din cauza mai multor probleme semnalate de-a lungul timpului, una dintre ele fiind lipsa utilităţilor necesare funcţionării clădirii de pe malul Dunării. Bursa de peşte funcţionează ca filială a Companiei Naţionale Casa Româna de Comerţ Agroalimentar UNIREA S.A., aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi creată cu scopul "valorificării superioare a resurselor şi producţiei agricole naţionale".

"Bursa de peşte este foarte importantă, pentru că la ora actuală consumul de peşte din piaţa internă este asigurat în proporţie de 80% din import. Este absurd. Nu discutăm aici doar de potenţialul imens pe care-l reprezintă Delta, nu doar din punct de vedere cantitativ, cât mai ales de cel calitativ. Nu se compară nimic din ce produce Delta cu peşti similari ca specie aduşi din alte state. Este un peşte proaspăt, de calitate. Mai avem însă peste 800 de exploataţii, inclusiv ferme de acvacultură, în ţară. Când capacitatea noastră de aici va fi funcţională aşa cum ne-am planificat, vom avea nevoie de jumătate din peştele din România", argumentează directorul Izvoranu.

La sediul Bursei de peşte de la Tulcea au venit, marţi, şi reprezentanţi ai unui lanţ de supermarketuri pentru a stabili un parteneriat, cărora le-au fost prezentate capacităţile de procesare a peştelui de care dispune în prezent centrul, precum şi produsele pe care le poate oferi în prezent.

"Aceasta este instalaţia de sterilizat lăzile de peşte. Dacă vreţi să facem proba, o punem în funcţiune", a afirmat, în timpul vizitei, gestionarul depozitului din centru, Sorin Gavrilă. În timpul demonstraţiei, s-a folosit o ladă neutilizată încă în procesele din centru, un indiciu al faptului că deocamdată acesta nu funcţionează la parametrii maximi. "Astea sunt lăzi noi, nu au mai fost folosite până acum. Din acest motiv sunt pe jumătate pline cu apă, după sterilizare. Lăzile pe care le utilizăm în mod curent sunt acum la începutul liniei de producţie, acolo unde aţi văzut cum peştele este eviscerat", a explicat Gavrilă.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

Ulterior, reprezentanţii lanţului de magazine au fost invitaţi în sediul centrului să guste din preparatele pe care le-a pregătit Casa Unirea pentru a fi comercializate pe piaţă, care sunt făcute după reţete tradiţionale dunărene şi au o calitate superioară faţă de multe dintre produsele aduse din import şi care au inundat în ultimii ani pescăriile din pieţe şi supermarkerturile din România.

"Avem nişte produse. Ca să putem aviza investiţiile în forurile economice ale Casei este nevoie de nişte probe. Oamenii trebuie să vadă ce putem face, iar noi trebuie să vedem reacţia piaţei. Ne-am folosit deocamdată de procesatori terţi din judeţul Tulcea. Important este că produsele realizate acum sunt interesante pentru piaţă. Încercăm să le ambalăm skin, să le prelungim perioada de păstrare. Avem icre, avem peşte afumat, iar ceea ce facem e un produs de o foarte bună calitate. Produsele astea par a fi banale, dar nu sunt. Sunt produse adevărate faţă de foarte multe produse cu aceeaşi denumire care circ pe piaţa liberă fără discernământ, în sensul că scrie pe ele icre dar sunt două icre într-un borcan. Ce facem aici este un produs de foarte bună calitate, consistent, proaspăt şi sănătos, procesat după reţete tradiţionale dunărene. Toată marfa are un alt gust, conţinut şi siguranţă alimentară", a declarat directorul Izvoranu.

El a mai spus că reprezentantul lanţului de magazine de desfacere s-a arătat interesat de produse şi că urmează o campanie de promovare a produselor care vor fi realizate. "Este foarte mulţumit de ce a văzut. Sunt condiţii igienico-sanitare perfecte, tehnologiile sunt puse la punct, există voinţă, determinare, iar oamenii vor să cumpere de la noi", a menţionat Izvoranu.

Pe de altă parte, el a recunoscut că sucursala din Tulcea a Casei Unirea nu a efectuat până acum nicio tranzacţie.

"Bursa peştelui nu funcţionează în primul rând pentru că nu există cultura utilizării mecanismului de bursă. În România, nu e un lucru obişnuit să apelezi la bursă. Faţă de tranzitul de mărfuri din România de exemplu, bursa de mărfuri este aproape inexistentă. Şi nu din cauza oamenilor care lucrează acolo, ci din cauză că nu există tipul ăsta de cultură. Cei care au accesat bursa de peşte online dându-se cumpărători cred că au fost din presă. Nu facem control pe tranzacţie, nu ştim dacă se finalizează sau nu. La nivel fizic, noi am avea control atunci când vorbim de cantităţi mari de peşte care pot fi aduse la bursă. Noi eviscerăm peştele, îl punem la rece şi altcineva îl preia. Noi cumpărăm peşte în măsura în care avem client pentru această marfă. (...) Am realizat însă performanţa ca în etapa de investiţii să şi producem", explică directorul Izvoranu.

În opinia lui, centrul nu funcţionează în prezent la capacitate maximă şi din cauză că proiectul cu fonduri europene a fost tergiversat aproape un deceniu, timp în care piaţa a avut alte circuite, nu neapărat funcţionale şi eficiente.

"Bursa are acum 12 angajaţi, execută operaţiuni primare de procesare, ceea ce ne permite accesul pe piaţă. Deja marii comercianţi se interesează de produse. Circulaţia de peşte e curentă, în fiecare zi, nu sunt cantităţi impresionante, dar orice agent economic începe cu puţin, verifică piaţa şi vede nevoile de branding, de exemplu. Una peste alta, pot să vă spun că lucrurile au început să meargă şi ne apropiem încet de ce trebuie să realizăm, un obiectiv economic funcţional care să se susţină din punct de vedere financiar", mai adaugă directorul Casei Unirea.

Vizita reprezentanţilor agentului economic a avut în vedere şi curtea centrului de pe malul Dunării, unde aceştia s-au întâlnit cu un grup de 20 de turişti veniţi pentru a urca într-un hotel plutitor acostat la pontonul Centrului de primă vânzare a peştelui din Tulcea. Proprietarul hotelului plutitor, Iulian Diaconu, a menţionat că deţine contract legal pentru a acosta la pontonul de pe malul Dunării unde ar fi trebuit să se oprească cele trei nave ale centrului de peşte.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

Directorul Casei Unirea menţionează că acest contract încheiat cu societatea de turism care gestionează activitatea hotelului plutitor aduce totuşi un venit din închirierea pontonului, în condiţiile în care cele trei ambarcaţiuni achiziţionate pentru transportul peştelui din Deltă la Tulcea nu sunt încă folosite. "Navele au nevoie de dotări pentru navigaţie care nu au fost prevăzute în proiect, trebuie angajat personal, sunt multe lucruri de făcut", mai spune directorul Casei Unirea, Adrian Izvoranu.

În acelaşi timp, unii proprietari de cherhanale din Deltă susţin că nici nu ştiu că centrul din Tulcea funcţionează şi că poate prelua pentru vânzare din materia primă de care ei dispun.

"Nu ştiam că funcţionează. Noi nu avem probleme în distribuirea peştelui. Avem clienţi în alte judeţe, dar bursa peştelui ar putea fi clientul nostru principal", a declarat administratorul unei societăţi piscicole din satul Sfântu Gheorghe, Dumitrel Dimache, care îşi adaugă imediat şi nemulţumirea că în ultima perioadă chiar s-a constatat o reducere a capturilor de peşte.

Scăderea capturilor de peşte, lipsa unei etichete a peştelui din Deltă şi a promovării acestuia sunt probleme care trebuie rezolvate, ca şi în cazul altor produse româneşti care în prezent nu sunt valorificate adecvat, deşi mulţi consumatori de la noi din ţară şi nu numai îşi doresc să le găsească uşor pe piaţă, potrivit reprezentantului conducerii Casei Unirea.

"Obiectivul este de a crea un lanţ scurt de la consumatori la producătorii de legume şi fructe, producătorii de lână şi pescari. Ne-am luat libertatea să alegem soluţia optimă şi am identificat capacităţi industriale care nu activează, indiferent că au fost realizate pe fonduri europene sau private. Sunt primele pe care le-am căutat, pentru că sunt gata făcute şi se pot obţine la un preţ bun. Incluse într-un circuit economic sănătos, ele pot deveni funcţionale. Marea problemă este realizarea pieţei. Piaţa românească pentru producătorul autohton este pierdută, din neglijenţă, din stângăcii politice. Oamenii se chinuie, deşi sunt sprijiniţi de Guvern şi sunt bine intenţionaţi şi accesează fonduri europene. Se vede un salt în ceea ce priveşte producţia şi calitatea. Lipseşte însă veriga piaţă, iar Casa Unirea face această legătură", a afirmat directorul Izvoranu.

El a mai spus că problema micilor producători trebuie să fie în atenţia tuturor guvernelor indiferent de culoarea politică.

"Problemele astea nu au culoare politică. Indiferent de cine vine la guvernare, peştele trebuie capturat, procesat şi vândut, oaia trebuie tunsă, iar lâna valorificată. (...) Dacă mâine vin marţienii să ne conducă, vor trebui să facă ceva cu produsele româneşti, pentru că oamenii ăştia produc, pescarii prind peşte, oamenii cresc oi care fac lapte şi brânză şi avem producători de legume şi fructe. Ce facem cu ei? Lăsăm peştele să facă balet pe şosea, îi lăsăm pe oamenii ăştia cu roşiile şi brânza pe Dacii să le vândă? E şi asta o soluţie, dar dacă asta poate să facă România, atunci ar fi grav", a mai spus directorul Izvoranu.

Proiectul privind realizarea Bursei de peşte de la Tulcea a fost realizat prin Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, având o finanţare iniţială de peste 10 milioane de euro, însă suma a scăzut ulterior la circa 5 milioane de euro. Proiectul a mai vizat şi amenajarea unui centru de primă-vânzare în satul Chilia Veche, achiziţia unor autovehicule pentru transport peşte şi a unor nave, precum şi în amenajarea sediului de la Tulcea, de pe malul Dunării.

Foto: (c) Luisiana Bîgea/AGERPRES

Printre obiectivele acestei Burse de peşte se numără eliminarea evaziunii fiscale din domeniul piscicol, monitorizarea capturilor reale de peşte din Delta Dunării, sprijinirea pescarilor, precum şi exploatarea durabilă a resursei piscicole.

La finalul anului trecut, Guvernul a aprobat înfiinţarea companiei naţionale Casa Română de Comerţ Agroalimentar Unirea S.A., instrument prin care se urmăreşte facilitarea legăturii dintre producătorii români şi cumpărători. Scopul acestei societăţi naţionale îl constituie, în principal, organizarea şi desfăşurarea comerţului cu ridicata şi cu amănuntul, în depozite şi magazine specializate, pieţe şi târguri, cu mărfuri agricole: cereale, legume-fructe, carne, lactate, ouă şi altele asemenea, precum şi operaţiuni de import-export cu această categorie de mărfuri. Casa Română de Comerţ Agroalimentar Unirea are în atribuţii organizarea de reţele proprii de achiziţie, procesare primară şi industrială, precum şi de centre logistice şi reţele de vânzare în ţară şi în străinătate.

Capitalul iniţial al acestei societăţi a fost de 100.000 de lei şi a fost majorat anul acesta cu 93 de milioane de lei, potrivit hotărârilor de Guvern făcute publice în Monitorul Oficial. AGERPRES / (A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frăţilă, editor online: Irina Giurgiu)