Mai multe titluri de proprietate emise pe numele a trei moştenitoare ale baronului Banffy Daniel, condamnat în 1952 pentru instigare la crime împotriva umanităţii, judecătorii dispunând atunci şi confiscarea averii acestuia, pentru fapte comise în timpul ocupaţiei horthyste, când a fost ministru, au fost anulate în urma unor acţiuni în justiţie iniţiate de către Instituţia Prefectului Alba.

Potrivit informaţiilor furnizate AGERPRES de către prefectul Dănuţ Emil Hălălai şi jurişti ai Serviciului verificarea legalităţii actelor, contencios-administrativ, urmărirea aplicării actelor cu caracter reparatoriu, alegeri, în patru dosare au fost date decizii definitive, iar în alte trei, unde, la Judecătorie, Instituţia Prefectului a avut câştig de cauză, mai există o cale de atac, la Tribunal, pentru urmaşele lui Banffy Daniel.

Astfel, în două dosare, Curtea de Apel Alba Iulia a respins recursul declarat de către Bethlen Ana, Bethlen Susana Agneta şi Szentkuti Eva împotriva unor decizii, din 2017, ale Tribunalului Alba, care făceau referire la anularea unor titluri de proprietate emise în 2009, ce priveau peste 45 de hectare de păşune, respectiv 23,75 hectare de pădure de pe raza comunei Hopârta.

Dosarele au fost soluţionate în sensul că a fost admisă excepţia inadmisibilităţii recursului formulată de Prefectul judeţului Alba şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Alba, au explicat juriştii Instituţiei Prefectului.

Alte dosare au fost finalizate la Tribunalul Alba în sensul respingerii apelului formulat de cele trei moştenitoare împotriva unor sentinţe civile ale Judecătoriei Aiud. Astfel, a fost anulat un Titlu de proprietate emis în 2007, referitor la o suprafaţă de peste 9 hectare de teren agricol, tot de pe raza comunei Hopârta, şi un altul din 2010, referitor la o suprafaţă de peste 40 de hectare de teren agricol de pe raza comunei Lopadea Nouă. Ambele hotărâri ale Tribunalului Alba sunt definitive, au precizat juriştii Instituţiei Prefectului Alba.

Pe rolul Judecătoriei Aiud s-au aflat alte trei dosare, în toate fiind admisă acţiunea civilă formulată de Prefectul Judeţului Alba, prin care s-a solicitat constatarea nulităţii absolută a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru o suprafaţă totală de aproape 35 de hectare de pădure, de pe raza comunei Lopadea Nouă. Cel puţin într-unul dintre dosare, moştenitoarele lui Banffy au formulat apel la Tribunalul Alba.

Anul trecut, Romsilva şi Instituţia Prefectului judeţul Mureş au câştigat, definitiv şi irevocabil, procesul cu urmaşii baronului Banffy, menţinând astfel în proprietatea statului peste 9.300 de hectare de pădure din judeţul Mureş, pe raza comunelor Stânceni, Răstoliţa şi Lunca Bradului.

Ulterior, şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, a criticat decizia de a "renaţionaliza" mai multe terenuri care fuseseră atribuite în 2007 moştenitorilor fostului lor proprietar, un fost ministru ungar al Agriculturii, relata, în iulie, agenţia ungară de presă MTI. Moştenitorii lui Banffy au susţinut că decizia Tribunalului a avut la bază un verdict din 1952, prin care fostul ministru a fost condamnat la 8 ani de muncă forţată, i-a fost confiscată averea şi a fost privat timp de 10 ani de drepturile civile pentru crime împotriva umanităţii pe care a fost acuzat că le-a comis între 1940 şi 1944. Familia susţine că respectiva sentinţă ar fi fost rezultatul unui proces înscenat.

În urmă cu cinci ani, într-un document emis de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se arăta că averea lui Banffy Daniel nu a fost preluată în mod abuziv de regimul comunist, ci a fost confiscată în baza unei sentinţe prin care era condamnat pentru instigarea la crime împotriva umanităţii din perioada 1940-1944. Potrivit documentului CNSAS, conduita lui Banffy Daniel în perioada de ocupaţie horthystă din Ardeal a fost "vădit contrară intereselor României şi populaţiei româneşti din Ardeal" şi că "faţă de această conduită, averea autorului Banffy Daniel a fost preluată de statul român". Din acest motiv, s-a considerat că bunurile au fost confiscate ca urmare a săvârşirii unor crime contra umanităţii sau crime de război în perioada 6 septembrie 1940 - 9 mai 1945 şi nu constituie preluare abuzivă, deci nu fac obiectul legii de reconstituire a dreptului de proprietate. AGERPRES/(AS - autor: Marinela Brumar, editor: Oana Popescu, editor online: Irina Giurgiu)