Localnicii din comuna arădeană Seleuș vor renunța la sobele cu lemne sau cărbuni și se vor racorda la o centrală termică care folosește biogaz și biomasă, construită de administrația locală cu 8,6 milioane de euro, iar costurile de încălzire a locuințelor se vor reduce astfel la un sfert.

Sistemul centralizat de încălzire este cea mai mare investiție din istoria comunei Seleuș, care are aproximativ 3.000 de locuitori, dintre care 60% vor beneficia de energie termică ieftină imediat după finalizarea lucrărilor.

Primarul comunei, Cristian Branc, a declarat marți, pentru AGERPRES, că rețeaua de conducte, în lungime totală de 70 de kilometri, a fost realizată și acum se lucrează la silozurile din beton, pentru ca ulterior să fie instalată centrala. Echipamentele au ajuns în țară, fiind importate din Spania.

'Sistemul de producere a energiei termice pe bază de biogaz și biomasă va fi finalizat în acest an și este primul de acest fel dezvoltat de o primărie din România. Este și cea mai mare investiție din istoria comunei noastre, care va permite ca, în primă fază, 500 de imobile să fie încălzite la costuri mult mai mici decât în prezent. Locuitorii își vor putea încălzi casele la un sfert din costurile pe care le au acum folosind lemne sau cărbuni. De altfel, noi am început acest proiect tocmai pentru că nu avem rețea de gaze în zonă și ne dorim să eliminăm folosirea sobelor cu lemne', a declarat primarul.

El a spus că cele 500 de racorduri vor fi făcute în Seleuș, urmând ca sistemul să fie extins în anii următori în cele două sate care aparțin de comună - Iermata și Moroda.

Centrala va avea capacitatea de a alimenta cu energie termică și solariile localnicilor, Seleuș fiind o comună în care 80% dintre locuitori au astfel de facilități în care produc legume.

'Este foarte important pentru dezvoltarea economică faptul că solariile vor putea fi încălzite la prețuri convenabile și astfel se vor produce legume în extrasezon', a declarat edilul.

Centrala va avea o capacitate de 1 MW/h de energie electrică și de 3 MW de energie termică. Pentru a funcționa, va avea nevoie de 60 de tone de materii pe oră, iar acestea vor fi furnizate de pe o suprafață de teren cuprinsă între 300 și 500 de hectare.

'Dacă va fi an cu ploi suficiente, toată materia vegetală necesară va proveni de pe 300 de hectare, însă în anii cu precipitații reduse este nevoie de o suprafață mai mare. Centrala va funcționa cu resturile vegetale ale comunei, cu deșeuri menajere, cu deșeuri de la animale și cu plante energetice. Vom avea furnizori privați pentru aceste plante energetice, este vorba de porumb energetic și de triticale', a declarat Cristian Branc.

Chiar dacă va fi finalizat în acest an, sistemul va putea produce energie abia din 2026, când va începe furnizarea materiei prime necesare, astfel că locuințele și toate instituțiile publice vor fi încălzite ieftin din sezonul rece 2026-2027.

Din costurile totale de 8,6 milioane de euro ale proiectului, 85% reprezintă finanțare europeană prim Programul de Dezvoltare Durabilă. AGERPRES/(AS - redactor: Marian Buga, editor: Irina Poenaru, editor online: Ady Ivaşcu)