Bugetul pentru cele patru programe de investiții privind consolidarea de risc seismic este unul record, a declarat ministrul Dezvoltării și Lucrărilor Publice, Cseke Attila, care îndemnat autoritățile locale să depună documentațiile necesare pentru a aplica la aceste programe.

Ministrul a participat, marți, la sesiunea de dezbateri și comunicări științifice organizată de Academia Română, intitulată 'Cutremurele - o provocare pentru cercetare și societate'.

'În 2025 avem un buget record pentru cele patru programe de investiții pe care le derulează Ministerul Dezvoltării pe consolidare de risc seismic. Sunt patru programe care, în total, au credite de angajament de 7,6 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că putem încheia contracte de finanțare pentru clădiri publice sau blocuri de locuințe, pentru consolidarea acestora, în valoare de 7,6 miliarde de lei, ceea ce este mai mult de 1,5 miliarde de euro. (...) Respectiv, pentru a putea face plăți la lucrările care sunt în curs de execuție avem 820 de milioane de lei, care, iarăși, este un buget record, nemaiîntâlnit până acum. 2025, din punctul de vedere al Guvernului și al Ministerului Dezvoltării, este un an în care se acordă prioritate acestor lucrări de investiții. Avem toate premisele administrative, organizatorice și financiare ca să implementăm programe de investiții pe consolidare de risc seismic, avem sute de clădiri care să intre în aceste programe de investiții ', a declarat Cseke Attila.

Ministrul a punctat că autoritățile locale trebuie să facă mai mult în privința acestor programe.

'Autoritățile locale și autoritățile publice trebuie să ne aducă documentațiile pentru a încheia aceste contracte de finanțare. De la schimbarea filozofiei statului român, legată de consolidarea de risc seismic, din 2022, abordarea este aceea că, primordial, aceste programe de investiții sunt pentru viața și siguranța cetățenilor', a declarat Cseke Attila.

Referitor la investițiile derulate în București privind consolidarea de risc seismic, ministrul a precizat că, în total, sunt 16 obiective cu contract de finanțare cu o valoare totală a lucrărilor 767 de milioane de lei (...), pe programul național fiind 14 contracte semnate, 11 pe clădiri locuință, trei pe clădiri publice, iar la programul 'Școli sigure și sănătoase', două contracte. El a precizat că totalul la nivelul întregii țări este de 118 clădiri aflate în proces de consolidare la risc seismic.

'Încă o dată menționez, față de cât avem disponibil astăzi este mult prea puțin. Și așteptăm, atât de la autoritățile locale din municipiul București, cât și de la autoritățile locale din țară. avem legislație modernă, avem capacitate administrativă, avem un buget record. Toate posibilitățile și toate provocările sunt asigurate pe consolidare de risc seismic, depinde numai de cei care trebuie să depună această documentație și fac un apel și de aici de a trata cu prioritate acest subiect. Cu siguranță, se poate spune că va veni un cutremur de mare amplitudine, când va veni, nu putem să știm cu siguranță. Întrebarea este cum ne va găsi, și depinde numai și numai de noi ca să ne găsească cu fondul locativ mai în siguranță decât suntem astăzi', a declarat Cseke Attila.

Profesorul inginer Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, și fost ministru al Lucrărilor Publice, a punctat necesitatea accelerării punerii în operă a măsurilor adoptate în ultimii ani plan legislativ pentru prevenirea și combaterea riscului la seisme.

'La 4 martie 1977, acum 48 de ani, s-a produs cel mai mare cutremur din țară. Au murit 1.540 de oameni, peste 35.000 de mii de răniți, pierderile au fost evaluate la 2,5 miliarde și toate acestea în 69 de secunde. Atunci s-au prăbușit 29 de blocuri vechi și trei dintre cele noi, iar aproape 18.000 de clădiri au suferi avarii pronunțate. Și acest dezastru nu mai avem voie să-l uităm, noi spunem mereu, sperăm să devină o realitate. După cutremurul din 1977, un mare profesor, Giuseppe Grandori, a spus: trebuie înțeles că gradul de asigurare a construcțiilor la seisme constituie o decizie politică și nu una tehnică, căci depinde de gradul de risc pe care societatea și-l poate asuma în funcție de condițiile economice ', a declarat Noica.

El a cerut o reacție, inclusiv din partea ministrului Dezvoltării, pentru o valorificare mai eficientă a datelor din arhive privitoare la clădirile cu risc seismic, în special cele din București.

În același context, fostul ministru al Lucrărilor Publice a ridicat chestiunea modificării legislației, astfel încât autoritățile publice care nu respectă termenele asumate cu privire programele guvernamentale privitoare la riscul seismic derulate de MDLPA să fie sancționate.

'Bani avem, constructori care să poată să facă aceste lucrări, dar problema mare este a autorităților locale. Domnule ministru, această problemă este problemă de siguranță națională, eu cred că ar trebui discutat în Guvern și făcut o anexă la lege: autorităților locale li se dau niște termene să rezolve treburile și dacă nu, să li se aplice amenzi substanțiale', a declarat Noica. AGERPRES/ (A - redactor: Daniel Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)