Deşi 90% dintre români au o părere proastă despre contrabandă, doar 1% ar acţiona activ prin denunţarea acestui fenomen, iar 20% ar cumpăra un produs de contrabandă datorită preţului mic - se arată într-un studiu dat publicităţii marţi.

"Asociaţia ACTIV a realizat în luna iulie, în colaborare cu Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie - ---, un studiu de piaţă cu privire la percepţia românilor asupra traficului ilicit. Studiul, realizat pe un eşantion naţional reprezentativ de 1.200 de persoane, relevă faptul că 90% dintre români au o părere proastă despre contrabandă. Totodată, studiul arată că aproape 20% dintre români ar cumpăra un produs de contrabandă datorită preţului mai mic", se precizează într-un comunicat al asociaţiei ACTIV, transmis AGERPRES.

Conform studiului, ţigările sunt considerate principalul produs de contrabandă din România (97% dintre respondenţi). Pe locul doi sunt bunurile contrafăcute (îmbrăcăminte, cosmetice, electronice, electrocasnice) - 93%, urmate de droguri - 89%, alcool - 82% şi medicamente - 75%.

Referitor la accesul publicului larg la produsele de contrabandă, "podiumul" e ocupat de aceleaşi trei categorii de produse: 67% dintre respondenţi confirmă că s-au întâlnit cu bunuri contrafăcute, 63% spun că au avut acces la ţigări de contrabandă, 33% dintre intervievaţi declară că au întâlnit alcool de contrabandă, iar 19% că au avut contact cu medicamente de contrabandă.

Acelaşi studiu arată că fenomenul de contrabandă este unul tolerat la nivelul societăţii româneşti. Cei care exclud cumpărarea produselor de contrabandă invocă nesiguranţa legată de calitatea produselor (două treimi) şi nu ilegalitatea sau imoralitatea acţiunii (doar 17%), precizează sursa citată. Dintre cei care ar cumpăra produse de contrabandă, aproape 75% îşi justifică acţiunea prin prisma preţului de achiziţie mai mic.

"În proporţie covârşitoare, cei intervievaţi consideră că traficul ilicit este favorizat de: nivelul scăzut de trai - 94%, dezinteresul politicienilor - 89%, corupţia - 86% şi diferenţele de preţ faţă de alte ţări - 85%", se arată în comunicat.

Aproape doi din trei români consideră că instituţiile politice precum autorităţile locale, Parlamentul şi Guvernul nu se implică pentru a opri traficul ilicit şi spun, într-un număr şi mai mare, că ar vota un politician care ar avea o atitudine diferită şi o activitate susţinută în combaterea contrabandei.

"Calitatea unui politician de a fi implicat activ în lupta cu contrabanda i-ar determina pe 73% dintre subiecţii studiului să îl voteze, ceea ce indică, la nivelul opiniei publice, un grad ridicat de conştientizare a problematicii contrabandei şi a impactului negativ al acestui fenomen asupra societăţii", arată Dan Jurcan, director de cercetare în cadrul IRES şi coordonator al acestui studiu, potrivit comunicatului.

Deşi 94% dintre respondenţi conştientizează efectul negativ al contrabandei asupra economiei româneşti, iar 89% dintre cei chestionaţi sunt conştienţi de impactul negativ asupra bugetului de stat, doar 54% dintre ei consideră că acest fenomen le afectează în mod semnificativ nivelul de trai.

Aproximativ jumătate dintre subiecţii cercetării (52%) spun că nu cunosc acţiuni de combatere a contrabandei, iar dintre cei care oferă un răspuns cu privire la acest subiect cei mai mulţi fac referire la acţiunile de control, razii şi verificări (23%).

Asociaţia pentru Combaterea Traficului Ilicit "Viitorul" (ACTIV) este o organizaţie care îşi propune să fie un mediator între instituţiile statului responsabile de combaterea traficului ilicit şi industriile afectate, prin colaborări punctuale, schimburi de informaţii şi parteneriate. De asemenea, asociaţia îşi doreşte să fie liantul între stat, consumatori şi producătorii de mărfuri afectaţi de fenomenul traficului ilicit. Asociaţia are drept scop promovarea, sprijinirea, realizarea şi coordonarea de activităţi care să contribuie la conştientizarea publicului şi a autorităţilor cu privire la efectele negative ale traficului ilicit de mărfuri. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Alexandru Florea, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)