În România, procentul copiilor supraponderali cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani s-a dublat, de la 10% în 2000 la 23% în 2022. De asemenea, procentul copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani care suferă de obezitate a crescut semnificativ, de la 2% în 2000 la 9% în 2022, în timp ce numărul copiilor cu probleme de subponderalitate a scăzut de la 6% la 5% în aceeași perioadă, relevă UNICEF într-un nou raport publicat miercuri.

Raportul ''Feeding Profit: How Food Environments are Failing Children'' (Alimentarea proftului: cum mediile alimentare îi dezavantajează pe copii) se bazează pe date din peste 190 de țări și constată că prevalența subponderalității în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani a scăzut din 2000 de la aproape 13 % la 9,2 %, în timp ce rata obezității a crescut de la 3 % la 9,4 %. Obezitatea depășește acum subponderalitatea în toate regiunile lumii, cu excepția Africii subsahariene și a Asiei de Sud.

''Când vorbim despre malnutriție, nu ne mai referim doar la copiii subponderali. Obezitatea este o problemă tot mai îngrijorătoare, care poate afecta sănătatea și dezvoltarea copiilor. Alimentele ultraprocesate înlocuiesc din ce în ce mai mult fructele, legumele și proteinele, într-un moment în care nutriția joacă un rol esențial în creșterea, dezvoltarea cognitivă și sănătatea mentală a copiilor'', a declarat Catherine Russell, director executiv al UNICEF, citată într-un comunicat de presă al instituției.

Conform celor mai recente date disponibile, 1 din 5 copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani la nivel global - sau 391 de milioane - sunt supraponderali, o mare parte dintre ei fiind acum clasificați ca suferind de obezitate.

Copiii sunt considerați supraponderali atunci când au o greutate semnificativ mai mare decât cea considerată sănătoasă pentru vârsta, sexul și înălțimea lor. Obezitatea este o formă severă de supraponderalitate și duce la un risc mai mare de a dezvolta rezistență la insulină și hipertensiune arterială, precum și boli care pot pune viața în pericol mai târziu în viață, inclusiv diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și anumite tipuri de cancer.

Raportul avertizează că alimentele ultra-procesate și de tip fast-food - bogate în zahăr, amidon rafinat, sare, grăsimi nesănătoase și aditivi - influențează dieta copiilor prin intermediul unui mediu alimentar nesănătos, mai degrabă decât prin alegerile personale. Aceste produse predomină în magazine și școli, iar marketingul digital oferă industriei alimentelor și băuturilor un acces important la publicul tânăr.

De exemplu, într-un sondaj global realizat anul trecut prin intermediul platformei U-Report a UNICEF pe un eșantion de 64.000 de tineri cu vârste cuprinse între 13 și 24 de ani din peste 170 de țări, 75% dintre respondenți au declarat că au văzut reclame la băuturi zaharoase, snacks-uri sau fast-food în săptămâna precedentă, iar 60% au afirmat că reclamele le-au sporit dorința de a consuma aceste alimente. Chiar și în țările afectate de conflicte, 68% dintre tineri au declarat că au fost expuși la aceste reclame.

Fără intervenții pentru prevenirea supraponderalității și obezității la copii, țările ar putea suferi impacturi economice și asupra sănătății pe tot parcursul vieții care ar depăși, de exemplu, 210 miliarde de dolari în Peru, din cauza problemelor de sănătate legate de obezitate. Până în 2035, impactul economic global al supraponderalității și obezității este estimat să depășească 4 trilioane de dolari anual.

Raportul privind nutriția copiilor 2025 se bazează pe date din peste 190 de țări și include sondaje la nivel de gospodării, estimări modelate, proiecții și sondaje de opinie.

Pentru copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani, datele privind supraponderalitatea, obezitatea și subponderalitatea sunt modelate pe baza sondajelor realizate la nivelul populației, a datelor administrative sau a studiilor care au măsurat înălțimea și greutatea în eșantioane reprezentative. Datele la nivel de țară sunt disponibile pentru perioada 2000-2022 și sunt coordonate de Non-Communicable Disease Risk Factor Collaboration (NCD-RisC).

Categoriile de supraponderalitate, obezitate și subponderalitate sunt definite pe baza indicelui de masă corporală (IMC). Pentru copiii de vârstă școlară și adolescenții cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani: supraponderalitatea este definită ca un IMC mai mare cu o abatere standard peste mediană, obezitatea este definită ca un IMC mai mare cu două deviații standard peste mediană, iar subponderalitatea este definită ca un IMC cu mai puțin de două deviații standard sub mediană, conform referințelor OMS pentru copiii și adolescenții de vârstă școlară. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)