Primul scrutin din Capela Sixtină, încheiat miercuri seară cu fum negru, așa cum era de așteptat, este adesea considerat un test al șanselor pe care le au așa-numiții 'papabili', candidații considerați favoriți, în timp ce sesiunile de votare de joi vor fi decisive pentru a afla dacă unii dintre cardinalii cei mai votați pot conta pe consens sau dacă se impune căutarea unei alternative pentru a găsirea succesorului Papei Francisc, transmite agenția EFE.

În ultimii 80 de ani, numărul de scrutine necesare pentru alegerea unui papă a variat între patru și 11. Cele mai rapide conclave au fost cele încheiate cu alegerea lui Ioan Paul I (Albino Luciani) în 1978 și a lui Benedict al XVI-lea (Joseph Ratzinger) în 2005, ambii la a patra sesiune de votare.

Papa Francisc a fost ales în 2013 la al cincilea scrutin. Șase scrutine au fost necesare pentru a-l alege pe Paul al VI-lea, în 1963 și opt pentru Ioan Paul al II-lea, în 1978. Cel mai lung conclav din ultimele opt decenii a fost cel în urma căruia a fost ales Ioan al XXIII-lea (Angelo Giuseppe Roncalli), în 1958, pentru care au fost necesare unsprezece scrutine.

Analiștii susțin, însă, că a doua zi, când se preconizează că vor avea loc patru sesiuni de votare, este crucială, deoarece după al șaselea scrutin lucrurile s-ar putea complica.

La primul scrutin, electorii își exprimă preferința absolută, iar candidații papali descoperă câte voturi vor însuma, în timp ce a treia sesiune de votare este decisivă deoarece cardinalii vor începe să își abandoneze prima opțiune, pe baza rezultatelor anterioare, după cum a explicat Alberto Melloni, profesor de istoria creștinismului la Universitatea Modena-Reggio Emilia, într-un interviu acordat site-ului Fanpage.it.

După-amiază, cardinalii electori vor începe să aleagă unul dintre cei doi candidați cu cele mai multe voturi, iar sesiunea decisivă va fi a cincea, cel mult al șasea, pentru a se atinge majoritatea necesară de două treimi, respectiv 89 de voturi, notează EFE.

Având în vedere acest scenariu, relatările din presa italiană susțin că actualul secretar de stat, Pietro Parolin, ar putea avea deja cele mai multe șanse pentru a deveni papă, în timp ce, dacă scrutinele continuă, rezultatul ar deveni mult mai incert.

Astfel, în conclavul în urma căruia Karol Wojtyla a fost ales în mod surprinzător, doi italieni, Giuseppe Siri, arhiepiscop de Genova, și Giovanni Benelli, înlocuitorul lui Paul al VI-lea în funcția de secretar de stat, au primit cele mai multe voturi, dar reorientarea cardinalilor a obligat la căutarea unei soluții alternative. Arhiepiscopul de Viena, Franz Koenig, a propus un papă polonez, pe carismaticul arhiepiscop de Cracovia, care era însă necunoscut multora. Alături de brazilianul Aloisio Lorscheider, el a reușit să îi convingă pe latinoamericani și pe restul electorilor, la prânz, așa cum se relatează în mai multe cărți despre acele alegeri.

Acest lucru s-a întâmplat și în cazul lui Francisc. În cartea sa, 'The Election of Pope Francis: An Inside Account of the Conclave that Changed History', jurnalistul irlandez Gerard O'Connell dezvăluie că, încă de la primele scrutinuri, arhiepiscopul de Milano, Angelo Scola, și Jorge Bergoglio aveau fiecare aproape jumătate din voturi. Însă, după prima seară de întâlniri la reședința Santa Marta, la a doua sesiune de votare, arhiepiscopul de Buenos Aires l-a depășit pe Scola, câștigând 45 de voturi.

A doua zi dimineață, 13 martie, cei 115 cardinali electori și-au exprimat din nou voturile. Rezultatul a fost: Bergoglio, 45 voturi; Scola, 38; Marc Ouellet, 24. Iar la al patrulea scrutin, după-amiaza, arhiepiscopul de Buenos Aires s-a apropiat de cele 77 de voturi necesare pentru a fi ales, lucru pe care l-a reușit la următorul scrutin.

Gian Franco Svidercoschi, fost redactor adjunct al ziarului Vaticanului L'Osservatore Romano, prieten și colaborator al Papei Ioan Paul al II-lea, a explicat în cotidianul La Stampa că 'nu contează rapiditatea cu care cresc voturile de la un scrutin la altul, atât timp cât creșterea nu se oprește'.

'Începând cu a treia zi, totul se reia', a avertizat Svidercoschi, adăugând că pot apărea 'surprize'.

Arhiepiscopul de New York, cardinalul Timothy Dolan, care a participat la conclavul din 2013, a explicat într-un interviu că a avut asupra sa o biografie a lui Michelangelo pentru a citi din ea în timpul îndelungatelor sesiuni de votare și 12 borcane cu unt de arahide, afirmând că, dacă ar mânca trei pe zi în perioada de izolare, acestea ar fi suficiente. 'Faceți singuri calculele', a adăugat el. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Irina Giurgiu)