Experți în modelarea riscului de tip catastrofal estimează că numărul morților în cel mai puternic cutremur din ultimele decenii care a lovit vineri Myanmarul ar putea ajunge la zeci de mii, informează sâmbătă AFP.

'Trebuie să ne așteptăm la un număr mare de victime și pagube semnificative, iar zona catastrofei este probabil extinsă', a declarat Institutul geologic american (USGS), care a localizat epicentrul acestui cutremur de adâncime scăzută, cu magnitudinea de 7,7, în apropierea orașului Mandalay din Myanmar, unde locuiesc peste un milion de oameni.

Cel mai recent bilanț anunțat sâmbătă de junta militară de guvernământ din Myanmar este de peste 1.000 de morți și peste 2.000 de răniți.

Dar analiza USGS estimează că există o probabilitate de 35% ca numărul morților să se situeze în intervalul cuprins între 10.000 și până la 100.000 de persoane.

USGS precizează totodată că costul financiar al acestui dezastru ar putea ajunge la zeci de miliarde de dolari, avertizând că ar putea depăși PIB-ul țării.

O falie periculoasă

Bill McGuire, profesor de geofizică și riscuri climatice la University College din Londra (UCL), a declarat că a fost 'probabil cel mai mare cutremur care a lovit Myanmar în trei sferturi de secol'.

O replică cu magnitudinea 6,7 s-a produs la câteva minute după seismul inițial, iar McGuire a avertizat că 'sunt prevăzute alte replici'.

Pentru a explica acest cutremur, Rebecca Bell, expert în tectonică la Imperial College din Londra, sugerează o mișcare de tracțiune laterală a faliei Sagaing.

''Chiar în acest punct placa tectonică indiană, la vest, se întâlnește cu placa Sunda, care formează o mare parte din Asia de Sud-Est - o falie similară ca mărime și mișcare cu falia San Andreas din California. Falia Sagaing este foarte lungă, 1.200 km și foarte dreaptă', a explicat Bell.

'Caracterul rectiliniu face ca seismele să se producă pe suprafețe mari - și cu cât zona faliei care alunecă este mai mare, cu atât cutremurul este mai mare', a adăugat ea.

Cutremurele în astfel de cazuri pot fi 'deosebit de distructive', a adăugat Rebecca Bell, care a explicat că, atunci când cutremurul are loc la adâncimi mici, energia sa seismică se disipează când ajunge în zonele populate de deasupra.

Acest lucru provoacă 'multe zgâlțâituri la suprafață', adaugă ea.

Un boom al construcțiilor

Myanmar este lovită cu regularitate de cutremure puternice. În ultimul secol, au avut loc peste 14 seisme cu magnitudinea 6 sau mai mare, inclusiv unul cu magnitudinea de 6,8, lângă Mandalay, în 1956, a declarat Brian Baptie, seismolog la Geological Survey of London (BGS).

Ian Watkinson, de la Departamentul de Științele Pământului de la Royal Holloway, Universitatea din Londra, a explicat la rândul său că 'un boom-ul al construcției de clădiri înalte din beton armat' a schimbat datele problemei în ultimele decenii.

În Myanmar, sfâșiată de ani de conflict, nivelul de aplicare a standardelor de construcție rezistente la cutremur este scăzut.

'În timpul tuturor cutremurelor anterioare cu magnitudinea de 7 sau mai mare de-a lungul Faliei Sagaing, Myanmarul era relativ nedezvoltat, având în mare parte clădiri joase cu structură de lemn și monumente religioase din cărămidă', a declarat Ian Watkinson.

'Cel de vineri este primul test al infrastructurii moderne din Myanmar în fața unui cutremur de mare magnitudine și puțin adânc în apropierea orașelor sale mari', a adăugat el.

Brian Baptie estimează că cel puțin 2,8 milioane de birmanezi locuiesc în zonele puternic afectate, iar majoritatea trăiau în clădiri 'construite din lemn și zidărie din cărămidă neranforsată' și, astfel, vulnerabile la cutremure.

'Teoria obișnuită este că 'seismele nu ucid, ci ucide prăbușirea infrastructurii', a declarat Ilan Kelman, expert în diminuarea dezastrelor la University College London.

'Guvernele sunt responsabile pentru reglementările în materie de planificare și standardele de construcție. Acest dezastru evidențiază ceea ce guvernele din Myanmar nu au reușit să facă bine înainte de cutremur și care ar fi salvat vieți în timpul seismului'', a adăugat el.

Verificări la zgârie-nori

Zgâlțâituri puternice au fost resimțite și în țările vecine, inclusiv în Thailanda, unde un zgârie-nori de 30 de etaje aflat în construcție a fost redus la o grămadă de beton prăfuit, prinzând zeci de muncitori sub dărâmături.

Christian Malaga-Chuquitaype, de la Imperial College din Londra, a explicat că natura solului din Bangkok a contribuit ca orașul, care se află la aproximativ 1.000 km de epicentru, să fie în egală măsură afectat.

'Chiar dacă Bangkok este departe de falii active, terenul său moale amplifică zgâlțâiturile', a spus el.

În opinia sa, tehnicile de construcție din Bangkok care favorizează 'plăcile plate' - unde podelele sunt susținute doar de stâlpi fără a folosi grinzi armate, precum o masă susținută doar de picioare - constituie un 'design problematic'.

Potrivit expertului, o analiză video inițială a clădirii prăbușite sugerează că această tehnică de construcție a fost folosită în acest caz specific.

Această tehnică 'se comportă prost în timpul cutremurelor, adesea prăbușindu-se într-un mod fragil și brusc (aproape exploziv)', explică el.

Roberto Gentile, de la University College din Londra, expert în modelarea riscului de tip catastrofal, a declarat că 'prăbușirea spectaculoasă' a turnului din Bangkok înseamnă că 'alte clădiri înalte din oraș ar putea necesita o evaluare suplimentară'. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)