Studiu: Românii au acces la doar 17% din medicamentele noi aprobate la nivel european în perioada 2019-2022

Românii au acces la doar 17% din medicamentele aprobate la nivel european în perioada 2019-2022; în anul 2023 niciun nou medicament nu a fost compensat necondiţionat în ţara noastră, iar în 2024 doar 28 de medicamente noi au fost introduse în lista celor compensate, conform datelor din studiul Federaţiei Europene a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice (EFPIA) privind Indicatorul de Acces la Medicamentele Inovatoare Patients W.A.I.T. (Waiting to Access Innovative Therapies - în aşteptarea accesului la terapii inovatoare) pe anul 2023.
Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) a făcut publice joi o serie de date cuprinse în trei rapoarte publicate în luna iunie 2024 de EFPIA, date culese din 36 de ţări (27 din UE şi 9 din afara UE) ce dau informaţii despre cele 167 de medicamente inovatoare cu autorizaţie centralizată de punere pe piaţă în perioada 2019-2022.
Dr. Ioana Bianchi, Director Afaceri Externe ARPIM, a arătat că, potrivit datelor studiului, în România, rata de disponibilitate a medicamentelor oncologice a fost de 19% (din cele 48 care au primit aprobare europeană în perioada 2019-2022, doar 9 erau disponibile în România la 5 ianuarie 2024) ca şi în cazul medicamentelor "orfane" (medicamente dedicate tratării unor boli rare) care a fost tot de 19%.
Din 167 de medicamente inovatoare care au primit aprobare din partea Agenţiei Europene a Medicamentelor (EMA) în perioada 2019-2022, în România erau disponibile la 5 ianuarie 2024 doar 29 de medicamente. Niciun medicament aprobat la nivel european în 2022 nu era compensat în România la 5 ianuarie 2024.
Scăderea este dramatică faţă de studiul similar de anul trecut, care arăta o rată de disponibilitate de 30% (51 de medicamente), mai evidenţiază datele studiului.
În Europa, rata medie de disponibilitate a medicamentelor este de 43%, cu o disponibilitate de 88% în Germania, iar timpul mediu până la accesul pacientului este de 531 de zile, cu cel mai scăzut timp în Germania, de doar 126 de zile. În topul ţărilor cu cea mai mare rată de disponibilitate se situează Germania (88%), urmată de Italia (77%) şi Austria (75%), iar ţări vecine sau comparabile cu România se situează mult în faţa noastră: Bulgaria (43%), Polonia (41%), Ungaria (30%), relevă datele studiului W.A.I.T.
În ceea ce priveşte timpul de acces, adică timpul de la aprobarea de către Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) până la disponibilitatea în România, acesta este de 778 de zile, în timp ce pacienţii germani au acces la medicamente de ultimă generaţie în doar 126 de zile, italienii în 424, maghiarii în 650, iar bulgarii în 728 zile. Timpul de acces în ţara noastră este chiar mai mare în cazul medicamentelor oncologice, ajungând la 828 de zile pentru pacienţii români, iar pentru medicamentele orfane de 744 de zile, conform datelor prezentate de dr. Bianchi.
"S-au făcut progrese în ultimii ani în accesul la inovaţie (din 372 de medicamente aprobate la nivel european în perioada 2014-2022,150 sunt disponibile în România), dar accesul se face la mult timp după ce medicamentele au fost aprobate. Deşi aparent datele arată o îmbunătăţire a timpului de acces faţă de studiul anterior, cred că trebuie să ne întrebăm: timp de acces la ce? Poate că se întâmplă mai repede, dar medicamentele sunt mult mai puţine: vedem o scădere dramatică a proporţiei de medicamente inovatoare (-13%) la care au acces pacienţii români, iar pe lângă cauzele legate de un circuit de acces impredictibil, cu multe bariere, în ultimul an acestea au fost amplificate de factorul bugetar", a explicat directorul pentru Afaceri Externe al ARPIM.
În ţara noastră, principalele motive pentru care companiile farmaceutice trebuie să aştepte pentru a-şi depune dosarele de evaluare sunt: criteriile de evaluare, infrastructura tehnică şi umană necesară pentru diagnosticarea bolilor, astfel că timpul mediu de depunere al dosarelor este de 86 de zile, dar timpul mediu pentru o decizie de rambursare este de 563 zile, arată datele studiului citat.
"În România, o mare parte a întârzierilor de acces ţin de etapele procesului de introducere a medicamentelor pe Lista de medicamente compensate, deci sunt dincolo de responsabilităţile companiilor farmaceutice. La nivel european, companiile membre ale EFPIA şi ARPIM şi-au luat angajamentul de a depune dosarele de obţinere a preţului şi rambursării în maxim 2 ani de la autorizare, dar îmbunătăţirea accesului în România ţine de o colaborare constantă cu factorii de decizie şi de identificarea împreună cu ei a acelor măsuri care pot da rezultate rapide. În acest sens, sperăm că grupul de lucru interinstituţional dintre industrie, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Economiei va identifica acele soluţii care, pe lângă stimularea investiţiilor în sectorul farmaceutic, să aibă şi un impact direct asupra timpului şi predictibilităţii la acces, în beneficiul pacienţilor, în primul rând", a declarat Dr. Ioana Bianchi, Director Afaceri Externe ARPIM.
***
Rapoartele prezentate de EFPIA (https://arpim.ro/wp-content/uploads/2024/06/EFPIA-Patient-W.A.I.T.-Indicator-Final-site.pdf) includ şi date extrase din Portalul european de acces - European Access Portal, o iniţiativă a industriei farmaceutice inovatoare europene, cu scopul de a înţelege mai bine cauzele fundamentale care fac ca pacienţii să nu poată avea acces la noi medicamente.
Motivele întârzierilor în luarea deciziilor cu privire la preţ şi rambursare sunt multifactoriale, după cum reiese şi din raportul Root Causes Analysis, care identifică cauzele principale.
Motivele diferă între regiunile Europei: întârzierile în depunerea dosarelor în Europa de Vest s-au datorat în mare măsură procesului de evaluare a valorii şi cerinţelor de dovezi, în timp ce întârzierile din Europa Centrală şi de Est s-au datorat în mare parte constrângerilor sistemului de sănătate (infrastructură, finanţare, etc) şi impactului corespunzător pe care acest lucru îl are asupra deciziei producătorilor de a lansa medicamente inovatoare.
Accesul pacienţilor la medicamente inovatoare variază foarte mult în Europa, cu o diferenţă de peste 80% între ţările din Nordul şi Vestul Europei şi respectiv cele din Sudul şi Estul Europei.
Rata medie de disponibilitate în Europa s-a deteriorat uşor faţă de anul trecut, întârzierea medie între momentul autorizării punerii pe piaţă şi accesul pacienţilor poate varia cu un factor mai mare de şapte ori în Europa, de la 4 luni la 31 de luni (aprox. 2,5 ani).
Chiar şi în cadrul unei ţări există o mare variaţie în ceea ce priveşte viteza de acces a pacienţilor la diferite produse. Adesea, nivelul de variaţie în interiorul unei ţări este mai mare decât între ţări. Multe ţări cu o disponibilitate redusă a datelor apar la un nivel ridicat în cadrul indicatorului, dar este important să se ţină seama de numărul mic de medicamente disponibile pe care îl reprezintă această cifră. AGERPRES/(AS/A - autor: Alexandru-Costin Motroaşă, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Directorul medical al Spitalului 'Marie Curie': 3.500 de copii, internați în ultimul an în noul corp al unității medicale
Un număr de 3.500 de copii au fost internați și îngrijiți, în ultimul an, în noul corp al Spitalului 'Marie Curie', edificat cu banii strânși de Asociația Dăruiește Viață, a anunțat, miercuri, directorul medical al unității medicale, Anna Kadar. 'În ultimul an, în secțiile relocate în noul
Olt: Terapia pentru 86 de copii cu tulburări din spectrul autist, decontată de CAS
Terapia pentru 86 de copii cu tulburări din spectrul autist (TSA) a fost decontată în anul precedent de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Olt, au informat, miercuri, reprezentanții instituției într-un comunicat transmis AGERPRES. În județul Olt au încheiat contracte cu CAS Olt șapte furnizorii de servicii medicale con
Dăruiește Viață: Spitalul construit la 'Marie Curie' a înregistrat o creștere a activității medicale și o îmbunătățire a calității serviciilor
Spitalul construit la 'Marie Curie' de Asociația Dăruiește Viață a înregistrat o creștere a activității medicale și o îmbunătățire a calității serviciilor acordate, arată bilanțul primului an de activitate a noii unități medicale, realizată cu sprijinul donatorilor și al sponsorilor. Dăruiește Viață și Spitalul 'Marie C
Galați: Brățări inteligente pentru pacienți, telemedicină și portal medical la Spitalul din Târgu Bujor
Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat, marți, că pacienții Spitalului Orășenesc Târgu Bujor vor beneficia, în urma derulării unui proiect PNRR de 1,4 milioane de lei, de servicii de medicină îmbunătățite cu ajutorul tehnologiei, respectiv brățări inteligente pentru urmărirea circuitului medical de la internare până
Rafila spune că burnout-ul medicilor este generat de insuficiența resurselor umane în anumite zone și specialități
Burnout-ul din sistemul medical este generat de insuficiența resurselor umane în anumite zone și specialități, a declarat, marți, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Ministrul a fost prezent la lansarea 'Ghidului pentru acțiuni locale: Soluții pentru Resursa Umană în Sănătate', realizat în cadrul Planului Național
Iași: Medicii încearcă să găsească răspunsuri după ce doi rezidenți de la IGH au murit la interval de două săptămâni
Medicii de la Spitalul Clinic Județean de Urgență 'Sf. Spiridon' Iași sunt șocați după ce doi medici rezidenți la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie, în vârstă de 28 și, respectiv, 31 de ani, au murit la interval de aproximativ două săptămâni. Purtătorul de cuvânt al Spitalului 'Sf Spiridon' Iași, pro
INSP: 63 de cazuri noi de COVID-19 în ultima săptămână, în scădere cu 2%; un deces raportat
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a informat marți că, în perioada 7 - 13 aprilie, au fost înregistrate 63 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în scădere cu 2% față de săptămâna precedentă. Potrivit INSP, 16 dintre aceste cazuri noi sunt la pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă
Federația 'Solidaritatea Sanitară' susține salarizarea suplimentară în funcție de performanță, dar nu forma propusă de Ministerul Sănătății
Federația 'Solidaritatea Sanitară' din România (FSSR) susține principiul salarizării suplimentare în funcție de performanță în domeniul medical și consideră că forma propusă de Ministerul Sănătății este eronată. 'Federația 'Solidaritatea Sanitară' din România (FSSR) susține principiul salarizării suplimentare î
Președintele Colegiului Medicilor: Problema resursei umane în sănătate rămâne extrem de importantă
Problema asigurării resursei umane în sănătate în mod uniform la nivelul țării este una 'extrem de importantă', a declarat, marți, președintele Colegiului Medicilor România, Cătălina Poiană, cu prilejul lansării Ghidului pentru acțiuni locale: Soluții pentru Resursa Umană în Sănătate. Ghidul lansat de Ministerul Sănătății, cu sp
Alexandru Rafila: Rezidențiatul pe post ar trebui să devină prioritar
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat, marți, că ar fi înțelept să se revină la rezidențiatul pe post, în acest fel urmând să ajungă medici în toate comunitățile. 'Cred că un lucru înțelept ar fi să revenim la o formă de organizare, care, acum, este în cea mai mare parte în responsabilitatea universităț
Olt/ Explozie la un bloc din Balș: Cele două victime, transportate la spitale din București
Cele două persoane rănite în urma exploziei care s-a produs luni într-o garsonieră din orașul Balș, o fetiță în vârstă de 4 ani și o femeie în vârstă de 46 de ani, vor fi transportate la spitale din București de către echipaje SMURD Craiova, a informat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) O
Xenia Negrea (UMF Craiova): Comunicarea riscului în sănătate - un proces complex, profund uman și profund cultural
În contextul actual, marcat de crize sanitare recurente și schimbări sociale accelerate, comunicarea riscului în sănătate nu mai poate fi tratată ca o simplă transmitere de informații, ci ca un proces complex, profund uman și profund cultural, susține directorul Departamentului de informare, promovare și mediatizare (DIPM) al Universității de Medicină și Farmacie
Proiect: Spitalele publice pot acorda din veniturile proprii indemnizații de merit
Spitalele publice pot acorda, din veniturile proprii, cu condiția încadrării în fondurile aprobate prin buget, pe baza evaluării rezultatelor, indemnizații de merit personalului de specialitate medico-sanitar, în limita a 2% din cheltuielile cu salariile de bază și al căror cuantum anual nu poate depăși șase salarii minime brute pe economie, prevede
Ziua Națională a Transplantului/ Un monument dedicat donatorilor de organe și pacienților transplantați a fost inaugurat în Parcul IOR
Un monument dedicat donatorilor de organe și pacienților transplantați, ce înfățișează un trandafir și care a fost realizat de sculptorul Ionel Stoicescu, a fost inaugurat, vineri, în Parcul IOR, cu prilejul celei de-a XX-a ediții a Zilei Naționale a Transplantului din România.
Dr. Timar: Accesul la îngrijire medicală de calitate în sistemul public nu trebuie să depindă de situația financiară a pacientului
Pacientul care ajunge într-un spital din sistemul public trebuie să aibă convingerea fermă că va primi cele mai bune îngrijiri medicale, indiferent de situația sa materială, a declarat, vineri, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Bogdan Timar, referindu-se la legea care permite pacienților să facă donații unitățilo