Medicul orădean Şerban Porumb, un adevărat deschizător de drumuri, face performanţă în chirurgia estetică, folosind tehnici care l-au consacrat în lumea medicală, cu rezultate de excepţie în ceea ce priveşte implanturile mamare şi rinoplastia.

"Noi suntem primii în România care am introdus tehnica axilară endoscopică. Adică introducem implantul mamar printr-o incizie la subsuoară, în axilă, fără să fie afectaţi nici nervii, nici ganglionii de sub braţ, fără nicio cicatrice la sâni. Evitarea cicatricilor este un mare avantaj pentru că le conferă un aspect foarte natural şi elegant. Operaţia poate fi efectuată atât în scop de înfrumuseţare, cât şi de reconstrucţie, cum a fost cazul actriţei Angelina Jolie", a declarat pentru AGERPRES Şerban Porumb.

El recunoaşte că a căutat în permanenţă să se perfecţioneze în acest domeniu, învăţând de la cei mai buni medici.

"Întotdeauna am căutat să învăţ de la maeştri, de la medicii de top mondial. Profesorul James Baker, din Orlando, Florida, este cel mai experimentat chirurg din lume în implanturi mamare. Are peste 30.000 de pacienţi operaţi pentru implanturi mamare. Aşa am ajuns să lucrez patru ani în Paris - Franţa şi cu profesorul Laurent Lantieri, primul chirurg din lume care a efectuat o grefă totală de faţă, la Spitalul universitar Henri Mondor. Profesorul Baker, care a realizat o clasificare a contracţiei capsulare care îi şi poartă numele, după ce a văzut rezultatele pe care le obţin aici mi-a transmis că suntem numărul unu în Europa la implanturi mamare şi la rinoplastie. Am păstrat o relaţie prietenească", ne spune medicul.
 

Foto: (c) Eugenia PAŞCA / AGERPRES

În 2006, dr. Porumb a efectuat în premieră în România prima intervenţie de mărire a sânilor prin abord transaxilar, având la activ peste 1.000 de astfel de intervenţii şi peste 13.000 de intervenţii de chirurgie plastică în cei 23 de ani de activitate în domeniu.

"Folosim tehnica endoscopică, de ultimă generaţie, cu pense speciale, atraumatice, cu o precizie mult mai mare, într-un câmp operator de cinci ori mai mare. Practic, printr-o incizie subaxilară se poate introduce orice tip clasic de implant. Am fost primul care am utilizat în România dispozitivul Keller Funnel. Recuperarea este mult mai rapidă, riscul de a se pierde sensibilitatea la nivelul sânului şi al sfârcului - mult mai mic, riscul de a se desface tăietura sub sân nu există, sutienul purtat nu deranjează, ca în cazul operaţiei cu tăietură sub sân. Stabilitatea în timp a implanturilor este mult îmbunătăţită, întrucât nu se secţionează ligamentul din pliul de sub sâni. Are o mulţime de avantaje. La două ore după operaţie, pacienta poate să umble, se dă jos din pat. (...) Tăietura se face într-un pliu, se coase intradermic şi, după vindecare, nu mai ştii dacă este pliu sau cicatrice. Acelaşi principiu se aplică şi la operaţiile de la pleoape", a explicat medicul.

În ceea ce priveşte malformaţiile cunoscute sub numele de "gură de lup" şi "buză de iepure", dr. Şerban Porumb foloseşte o tehnică personală, care, potrivit acestuia, este cea mai bună din lume.

"Le refacem structura anatomică. Cu grefe de cartilaj prelevate din coaste, din ureche, grefe de fascie... E bine de ştiut însă că malformaţiile acestea se pot corecta, eliminând şi problemele de respiraţie, iar omul îşi poate recăpăta aspectul mai normal şi bucuria de a trăi", a arătat medicul.

Şerban Porumb a fost, de asemenea, primul în România care a realizat o reconstrucţie mamară prin axilă în sindromul Poland, un defect congenital rar caracterizat prin agenezia glandei mamare şi a muşchiului pectoral, pe o jumătate a corpului.

În ultimii 20 de ani, aparatura şi dispozitivele medicale ale acestei tehnici transaxilare s-au îmbunătăţit enorm, ajungând la o performanţă similară chirurgiei robotice.

"Avem, în momentul de faţă, aceleaşi condiţii în care se operează în SUA şi cu aceleaşi rezultate, dacă nu mai bune, cu cele din Statele Unite. Sunt sute de paciente care ne solicită, din ţară şi din străinătate. Majoritatea din Europa, dar şi din SUA, Canada sau chiar Dubai. Am avut un medic din Anglia care a venit la noi să îşi corecteze o operaţie la nas făcută la Londra. A venit pentru că a ştiut ce rezultate obţinem. Un şeic din Dubai, vicepreşedinte la o companie petrolieră, a venit cu iubita lui pentru operaţia transaxilară. L-am întrebat de ce ne-a ales pe noi. 'Pentru un doctor bun merită să faci şi 10.000 de kilometri', mi-a răspuns el", povesteşte dr. Porumb.

Care sunt cele mai frecvente cazuri operate? Medicul precizează că echipa sa realizează toată gama chirurgiei plastice şi estetice, atât de înfrumuseţare - cele mai multe fiind operaţiile de corectare a nasului (rinoplastie şi septoplastie) şi operaţiile la sâni, cât şi cele de chirurgie reconstructivă sau reparatorie, pentru a îndepărta sechele după arsuri, excizii de formaţiuni tumorale, reconstrucţii după accidente sau cancere, operaţii de chirurgie a mâinii (maladia Dupuytren, canal carpian, trigger finger).

Printre cele mai grave şi interesante cazuri se numără un pacient arădean operat de mai multe ori în centre universitare, cu cancer la nas, a cărui reconstrucţie aproape naturală a fost realizată, în cele din urmă, de doctorul Porumb. "Era înainte de pandemie şi umbla cu mască pe stradă, de ruşine. Şi poza din buletin era cu mască! După ce l-am operat, mi-a spus că nasul lui arată mai bine decât arăta înainte de a fi bolnav. Sunt operaţii foarte grele, nu le face oricine", a menţionat medicul.
 

Foto: (c) Eugenia PAŞCA / AGERPRES

Un băiat de 19 ani a ajuns la medicul orădean cu diagnosticul de paralizie nerv trei oculomotor şi vedea doar cu un ochi, nu putea să deschidă o pleoapă - Ptoză palpebrală completă. "După 19 ani de strădanii zadarnice, pe la medici în Bucureşti, am fost singurul care i-am găsit soluţia. De fapt îi era afectat muşchiul şi tendonul şi i-am refăcut în tensiune muşchiul ridicător al pleoapei superioare", îşi aminteşte doctorul.

Nasurile încovoiate sunt foarte greu de corectat, şi totuşi... "Din răţuşca cea urâtă faci lebăda cea frumoasă. Este şi asta o artă, până la urmă", spune chirurgul.
 

Urechile cu malformaţii sau cu aspecte nedorite pot fi modificate, cum sunt urechile clăpăuge (îndepărtate). Prin lifting facial, femeile capătă un look întinerit cu cel puţin zece ani, dr. Şerban Porumb fiind primul care a introdus în România chirurgia plastică endoscopică, practicând liftingul facial endoscopic şi liftingul de sprâncene endoscopic, fără cicatrici vizibile.

Foto: (c) Eugenia PAŞCA / AGERPRES

Deşi a cochetat o vreme cu sculptura şi pictura, Şerban Porumb a preferat să se dedice medicinei, chirurgia estetică oferindu-i mari satisfacţii.

"Acum, pentru că nu am timpul necesar, prefer să sculptez, pe viu, ţesutul uman. Îmi aduce satisfacţii foarte mari, pentru că e mai greu decât a sculpta în lemn sau marmură. Ţesutul viu presupune şi un proces de cicatrizare, trebuie să anticipezi procesul de vindecare, să ai o viziune asupra aspectului estetic final. Alegi tipul, modelul, mărimea implantului, forma nasului, adaptată la forma feţei, toate trebuie să fie cât mai naturale. Nu facem acelaşi nas la toată lumea. Nasul este o trăsătură personală şi unică şi trebuie să-l adaptezi la trăsăturile feţei. Aceasta este de fapt arta chirurgiei plastice: să realizezi ceva frumos, natural, adaptat fiecărei persoane şi ideal să nu se vadă urmele acestui tratament, reprezentate de cicatrici. De fapt, din acest motiv a fost şi inventată tehnica prin axilă pentru a nu exista urmele unei intervenţii chirurgicale", a menţionat dr. Şerban Porumb.

Performanţele sale sunt recunoscute pe plan mondial, atât prin articolele de specialitate publicate, cât şi prin invitaţiile la congrese în Franţa sau Statele Unite. Pacienţi din alte ţări, mulţumiţi de tratamentul primit, l-au invitat să deschidă clinici în diverse ţări.

Rămâne totuşi acasă, lângă familie, în Oradea, un oraş în care începe să se dezvolte şi turismul medical, în contextul mai larg al turismului balnear şi de recreere. Poate şi pentru că, urmând exemplul tatălui său, Viorel L. Porumb, cel care a înfiinţat secţia de Gastroenterologie şi laboratorul de endoscopie digestivă de la Spitalul Judeţean Oradea, doreşte să continue tradiţia medicală a familiei, prin performanţă de nivel mondial în chirurgia estetică. AGERPRES/(A - autor: Eugenia Paşca, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Gabriela Badea)