Pacienţii cu HIV-SIDA au primit în continuare, lunar, tratamentul în perioada pandemiei, însă mulţi dintre aceştia au aşteptat în aer liber eliberarea medicaţiei, relevă raportul "Situaţia persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA în contextul pandemiei de COVID-19".

Raportul Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) a fost prezentat miercuri de Iulian Petre, directorul executiv al Uniunii, în cadrul dezbaterii prilejuite de Ziua mondială SIDA şi intitulată "Programul de tratament HIV în al doilea val COVID".

Potrivit raportului UNOPA, în ultimele 8 luni, 28,4% dintre pacienţii cu HIV au primit tratamentul la cortul de triaj de la poarta spitalului, 61,4 % au aşteptat în aer liber eliberarea tratamentului, 16,7 % au suferit întreruperi de tratament, iar 62% nu au avut acces la consultaţie la medicul infecţionist.

Raportul evidenţiază că, în ultimele 8 luni, cea mai frecventă metodă de comunicare cu medicul infecţionist a fost prin telefon (40,2% respondenţi), în timp ce 35,1% nu au comunicat deloc cu acesta. Mai mult de două treimi dintre respondenţi consideră că riscul că tratamentul să se întrerupă în viitor "este mare şi foarte mare".

Raportul cuprinde o scurtă analiză a impactului pandemiei COVID-19 asupra persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA în România, datele fiind colectate printr-un chestionar aplicat online, în perioada 6 - 20 noiembrie 2020.

"Pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ asupra persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA, în primul rând asupra accesului la servicii medicale specifice specializării de boli infecţioase (consultaţii şi analize medicale). Tratamentul ARV a fost disponibil pentru persoanele seropozitive, însă, de multe ori, ridicarea medicaţiei implică drumuri lunare către spitalele sau secţiile de boli infecţioase, ceea ce creşte expunerea acestora la riscul infectării cu COVID-19. Dorim să facem un apel către autorităţi de a găsi soluţii inovative şi adecvate care să răspundă atât nevoii de contracarare şi stopare a pandemiei de COVID-19, concomitent cu respectarea accesului la servicii medicale a persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, pe termen lung deciziile prezente vor duce la înrăutăţirea stării de sănătate a persoanelor cu HIV/SIDA, care se vor răsfrânge asupra sistemului prin costuri ridicate de spitalizare, tratament şi îngrijire medicală costisitoare", a afirmat Iulian Petre.

Conform datelor furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România, la 30 septembrie 2020 erau în viaţă 16.658 persoane infectate HIV. În anul 2020 au fost diagnosticate 212 cazuri noi de infecţie HIV în România, din care 75% bărbaţi şi 25% femei.

"Datele de până acum ne arată că anul 2020 va fi puternic afectat şi din punctul de vedere al testării HIV. Numărul mic de cazuri diagnosticate în acest an arată că pandemia COVID 19 a afectat şi acest domeniu, populaţia nu s-a mai îndreptat către centrele de testare de teamă şi din cauza măsurilor de protecţie. Multe cazuri au rămas nediagnosticate, ceea ce creşte riscul de transmitere a infecţiei cu HIV în populaţie. Recomand ca toate persoanele care ştiu că au avut comportamente cu risc de infectare cu HIV să se testeze, pentru a se trata cât mai repede în cazul în care sunt infectate cu HIV, astfel putând avea o viaţă normală şi putând să-i protejeze şi pe cei dragi lor" a declarat dr. Mariana Mărdărescu, coordonatorul Compartimentului de Monitorizare a infecţiei HIV/SIDA în România din cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "prof. dr. Matei Balş".

Dezbaterea "Programul de tratament HIV în al doilea val COVID" a fost organizată de Federaţia UNOPA, în parteneriat cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase ''Prof. Dr. Matei Balş", Centrul Român HIV/SIDA şi Academia Europeană de HIV/SIDA. AGERPRES/(AS - autor: Livia Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)