Inteligența artificială va avea un rol tot mai important în stomatologie, dar decizia terapeutică și responsabilitatea actului medical vor rămâne la medic, a declarat, într-un interviu acordat Agenției Naționale de Presă AGERPRES, președintele Colegiului Medicilor Stomatologi din România, Florin Lăzărescu.

În interviu, acesta atrage atenția că inteligența artificială are deja aplicații în medicina dentară, în special în analiza imaginilor radiologice. ''Dar nu trebuie să avem așteptarea că inteligența artificială va înlocui medicul stomatolog. Un diagnostic nu se stabilește doar pe baza unei radiografii. Contează examenul clinic, istoricul medical, simptomele pacientului și experiența medicului'', spune Lăzărescu.

Totodată, Florin Lăzărescu transmite un mesaj și pacienților care ''asociază încă vizita la medicul stomatolog cu durerea''. ''Astăzi avem instrumente mult mai precise și tehnici care ne permit să intervenim mai conservator. În anumite situații putem reduce amploarea intervențiilor și, implicit, disconfortul asociat acestora. (...) Avem astăzi mult mai multe posibilități de a controla durerea'', a precizat el.

Sănătatea orală nu trebuie neglijată până în momentul în care apare durerea, avertizează medicul stomatolog.

''Îi îndemn pe pacienți să spună medicului, fără reținere: 'Îmi este teamă'. Nu este un motiv de rușine și nici ceva ce trebuie ascuns. Pentru noi, este o informație importantă, care ne ajută să înțelegem de ce are nevoie persoana din fața noastră. (...) Mi-aș dori ca pacienții să știe că pot pune întrebări și că nu trebuie să își ascundă neliniștea pentru a fi considerați pacienți 'buni'. Încrederea se construiește, iar responsabilitatea noastră este să îi ajutăm să se simtă ascultați și respectați. Tehnologia ne oferă multe instrumente, dar relația cu pacientul începe întotdeauna cu o conversație sinceră'', a fost mesajul președintelui Colegiului Medicilor Stomatologi din România.

AGERPRES: Ce înseamnă, concret, stomatologia digitală și cum schimbă experiența pacientului?

Florin Lăzărescu: Înseamnă un plus de confort pentru experiența pacienților în cabinete și un instrument suplimentar de precizie care îi ajută pe medicii stomatologi în practica de zi cu zi. Stomatologia digitală a schimbat foarte mult modul în care diagnosticăm, planificăm și realizăm tratamentele. Dacă ne uităm la ceea ce făceam în urmă cu 15-20 de ani și comparăm cu posibilitățile pe care le avem astăzi, diferențele sunt considerabile.

Vorbim despre scanere intraorale, imagistică tridimensională, sisteme CAD/CAM, imprimare 3D și tehnologii care ne permit să planificăm digital inclusiv intervenții chirurgicale complexe. Multe dintre acestea sunt deja utilizate în cabinetele stomatologice din România.

Să luăm un exemplu simplu. Pentru realizarea unei coroane dentare, în anumite situații putem înlocui amprenta convențională, care pentru unii pacienți este neplăcută, cu o scanare intraorală. Informațiile sunt transmise digital laboratorului, unde lucrarea poate fi proiectată și realizată cu ajutorul unor echipamente computerizate. Câștigăm timp, eliminăm anumite etape și obținem o precizie foarte bună.

În stomatologia estetică, domeniu în care tehnologiile digitale au evoluat foarte mult, putem analiza proporțiile dentare și relația acestora cu fizionomia pacientului, iar în anumite cazuri putem realiza simulări ale rezultatului propus.
Tehnologia nu înlocuiește diagnosticul clinic și experiența medicului, dar ne oferă instrumente pe care în urmă cu două decenii nu le aveam. Pentru pacient, toate aceste lucruri înseamnă o experiență mai plăcută și mai confortabilă, o comunicare mai bună cu medicul și posibilitatea de a înțelege mai clar etapele tratamentului.

AGERPRES: Cât de mult poate tehnologia să reducă durerea și disconfortul în timpul tratamentelor dentare?

Florin Lăzărescu: Cred că aici trebuie să pornim de la realitatea pe care o întâlnim frecvent în cabinete: foarte mulți pacienți asociază încă vizita la medicul stomatolog cu durerea. Uneori este vorba despre experiențe avute în copilărie sau în urmă cu 20-30 de ani, când posibilitățile de tratament erau diferite. Astăzi avem instrumente mult mai precise și tehnici care ne permit să intervenim mai conservator. În anumite situații putem reduce amploarea intervențiilor și, implicit, disconfortul asociat acestora. De exemplu, în implantologie, imagistica tridimensională și planificarea digitală ne permit să evaluăm foarte atent structurile anatomice înaintea intervenției. Putem stabili poziția implantului și putem utiliza, atunci când există indicație, ghiduri chirurgicale, ceea ce permite o intervenție mai puțin traumatică.

Un rol important îl are și relația medic-pacient. Este esențial să îi explicăm pacientului ce urmează să facem, să îi cunoaștem temerile și să alegem împreună cea mai potrivită abordare. De altfel, în final, totul depinde și de complexitatea cazului, de particularitățile pacientului și de procedura efectuată. Dar cu siguranță avem astăzi mult mai multe posibilități de a controla durerea și aș dori ca acest lucru să fie cât mai bine cunoscut.

AGERPRES: Ce înseamnă un tratament minim invaziv și de ce este important pentru pacient?

Florin Lăzărescu: Înseamnă să păstrăm cât mai mult din structura naturală a dintelui și să îndepărtăm numai țesuturile a căror eliminare este necesară pentru tratament. În stomatologia restauratoare, de exemplu, avem astăzi materiale și tehnici adezive care ne permit să realizăm restaurări cu o preparare mult mai conservatoare a dintelui. În anumite cazuri, putem reface forma, funcționalitatea și estetica unui dinte fără să recurgem la tratamente protetice extensive.

Un alt exemplu este reprezentat de leziunile carioase incipiente. Dacă sunt descoperite timpuriu pot fi gestionate prin măsuri preventive și de remineralizare, fără să fie nevoie de o intervenție restauratoare.

De aceea insistăm atât de mult asupra controalelor periodice. Dacă pacientul vine la medic atunci când apare prima problemă, posibilitățile de tratament sunt, de regulă, mai numeroase. Dacă ajunge după ani de amânare, cu edentații, distrucții dentare importante sau infecții, tratamentul poate deveni mult mai complicat.

Din păcate, datele pe care le avem arată că sănătatea orală a populației din România este încă o problemă serioasă. Potrivit studiului realizat de CMSR, 66,3% dintre persoanele evaluate prezentau carii dentare. Este o cifră care arată cât de mult avem de lucrat în ceea ce privește prevenția. Trebuie să înțelegem că un dinte natural păstrat în condiții bune este întotdeauna de preferat unei extracții care putea fi evitată.

AGERPRES: Putem salva astăzi un dinte care, în urmă cu câțiva ani, ar fi fost extras?

Florin Lăzărescu: Categoric da. Sunt multe situații în care progresele din medicina dentară ne permit să păstrăm dinți care în trecut ar fi avut un prognostic mult mai rezervat. Un exemplu este endodonția. Cu ajutorul microscopului operator, al instrumentarului modern și al investigațiilor tridimensionale, atunci când sunt indicate, putem aborda cazuri complexe, inclusiv retratamente ale unor dinți cu infecții persistente. Au evoluat foarte mult și materialele utilizate în restaurarea dinților cu distrucții coronare importante. În anumite condiții, putem reface dinți care au pierdut o cantitate semnificativă de substanță dentară, fără să fie necesară extracția. Există progrese și în parodontologie, unde anumite proceduri regenerative pot contribui la păstrarea dinților afectați de boala parodontală.

Totuși, nu orice dinte poate fi salvat. Sunt situații în care distrucția este prea mare, suportul osos este insuficient sau există fracturi care fac imposibilă păstrarea dintelui pe termen lung. Decizia este luată în urma unei evaluări complete. Uneori este nevoie de colaborarea dintre mai multe specialități pentru a stabili dacă un dinte poate fi păstrat și care este prognosticul real al tratamentului.

AGERPRES: Cum poate inteligența artificială să ajute medicul să descopere mai devreme cariile sau alte probleme dentare?

Florin Lăzărescu: Inteligența artificială are deja aplicații în medicina dentară, în special în analiza imaginilor radiologice. Există programe care pot identifica anumite modificări și pot semnala medicului zone care necesită o evaluare mai atentă. De exemplu, un sistem de inteligență artificială poate evidenția pe o radiografie o posibilă leziune carioasă sau modificări ale structurilor osoase. Medicul poate analiza informațiile respective și le poate corela cu ceea ce constată în timpul consultației. Aceste instrumente pot fi utile inclusiv pentru monitorizarea evoluției unor afecțiuni, prin compararea imaginilor realizate la intervale diferite.

Dar nu trebuie să avem așteptarea că inteligența artificială va înlocui medicul stomatolog. Un diagnostic nu se stabilește doar pe baza unei radiografii. Contează examenul clinic, istoricul medical, simptomele pacientului și experiența medicului. În plus, algoritmii pot genera erori. Pot semnala leziuni care nu există sau pot omite modificări relevante. Astfel, este important ca aceste aplicații să fie validate și utilizate de profesioniști care le cunosc limitele. Inteligența artificială va avea un rol tot mai important în stomatologie, dar decizia terapeutică și responsabilitatea actului medical vor rămâne la medic.

AGERPRES: Cât de personalizat poate fi astăzi un tratament stomatologic datorită tehnologiei digitale?

Florin Lăzărescu: În prezent, putem personaliza foarte multe etape ale tratamentului, de la diagnostic și planificare până la realizarea restaurărilor. În stomatologia estetică, de exemplu, putem analiza digital forma dinților, proporțiile acestora, linia zâmbetului și relația cu fizionomia pacientului. Cu ajutorul unor programe specializate putem proiecta viitoarele restaurări și putem discuta cu pacientul despre rezultatul pe care îl urmărim.

În implantologie, investigațiile tridimensionale ne ajută să planificăm poziția implanturilor în funcție de anatomia pacientului și de lucrarea protetică ce urmează să fie realizată. În ortodonție, tehnologiile digitale permit analiza poziției dinților și planificarea etapelor tratamentului. În protetică, putem realiza restaurări individualizate cu ajutorul sistemelor CAD/CAM.

Personalizarea nu se rezumă la forma sau culoarea dinților. Trebuie să ținem cont de starea generală de sănătate, de funcționalitate, de particularitățile anatomice și de prognosticul pe termen lung. De multe ori, cazurile complexe necesită colaborarea dintre medici din specialități diferite. Tehnologia digitală facilitează această colaborare și permite o planificare mai precisă a etapelor terapeutice.

AGERPRES: Ce tehnologii prezentate la Congresul CMSB & ESCD 2026 considerați că vor ajunge cel mai repede în cabinetele din România?

Florin Lăzărescu: În primul rând, aș spune că multe dintre tehnologiile despre care discutăm la congresele de specialitate sunt deja utilizate în România. Avem medici care lucrează cu scanere intraorale, sisteme CAD/CAM, imprimante 3D și programe de planificare digitală a tratamentelor.

Congresul CMSB & ESCD de la București, desfășurat la începutul lunii octombrie, a adus în discuție evoluțiile din stomatologia estetică, restauratoare și digitală, cu accent pe precizia tratamentelor și pe abordările minim invazive.
Cred că vom vedea o extindere a utilizării scanării intraorale și a fluxurilor digitale de realizare a restaurărilor protetice. Sunt tehnologii care au aplicații practice și care pot simplifica anumite etape ale tratamentului.

Imprimarea 3D este, de asemenea, un domeniu în dezvoltare, cu aplicații în realizarea modelelor de studiu, a ghidurilor chirurgicale și a unor dispozitive individualizate. Inteligența artificială va avea probabil o prezență tot mai mare, în special în analiza imaginilor și în sprijinirea diagnosticului.

Aici aș face însă o legătură cu un subiect pe care l-am discutat recent și în Consiliul Național al CMSR, la Cluj: educația medicală continuă. În ultimii doi ani am lucrat la actualizarea Regulamentului de Educație Medicală Continuă (EMC). Ne dorim ca participarea la cursuri și congrese să însemne cât mai mult dobândirea unor cunoștințe și abilități practice, pe care medicii să le poată aplica efectiv în practica de zi cu zi din cabinete. Tocmai de aceea, noul Regulament EMC, adoptat în cadrul ședinței Consiliului Național, impulsionează activitățile practice, de tip hands-on, care devin mai ample și mai bine valorizate. Astfel, acestea vor putea fi organizate în până la 3 module, fiecare de maximum trei zile succesive, pentru aprofundarea și exersarea tehnicilor.

Totodată, noul Regulament prevede creșterea numărului de credite alocate manifestărilor practice (de la 1.25/oră la 1.5) și, implicit, a numărului maxim de credite EMC/zi (de la 10 la 12). De asemenea, prin noul Regulament oferim medicilor stomatologi acces la noi forme de educație medicală continuă, precum mentoratul profesional și study-club-ul.
În cadrul unui sondaj realizat în rândul medicilor stomatologi aflați la început de drum (sub 36 de ani), i-am întrebat pe colegii noștri mai tineri care sunt măsurile pe care CMSR le-ar putea adopta pentru a veni în sprijinul lor: 36% au indicat necesitatea dezvoltării unei platforme cu locuri de muncă, astfel încât lucrăm în prezent la dezvoltarea acestei platforme digitale în cadrul CMSR Young; 25% au indicat nevoia unor programe de mentorat cu medici experimentați, motiv pentru care am inclus această formă de educație medicală continuă în noul Regulament EMC.

AGERPRES: Pentru un pacient care nu a mai fost la dentist de ani de zile, care ar fi primul pas pe care ar trebui să-l facă?

Florin Lăzărescu: În primul rând, să programeze o consultație, chiar dacă nu îl doare nimic. Din păcate, mulți pacienți din România ajung la medicul stomatolog atunci când apare durerea sau când există deja o urgență. În acel moment, problemele sunt adesea mai avansate, iar tratamentele pot deveni mai complexe și mai costisitoare.

Prima consultație nu înseamnă că pacientul trebuie să înceapă imediat un tratament. Medicul va evalua starea de sănătate orală, va identifica problemele existente și va propune, dacă este necesar, investigații suplimentare.

Sunt câteva semne pe care pacienții nu ar trebui să le ignore: sângerările gingivale, modificările de culoare ale dinților, mobilitatea dentară sau pierderea unui dinte. De exemplu, dacă un dinte este pierdut și nu este înlocuit atunci când există indicație, în timp pot apărea modificări ale poziției dinților vecini și ale ocluziei.

Recomandăm controale periodice, intervalul fiind stabilit în funcție de riscul și nevoile fiecărui pacient. Trebuie însă să recunoaștem că nu toți oamenii amână vizita la stomatolog din neglijență sau din teamă. Pentru o parte a populației, costurile reprezintă un obstacol important. În mediul rural există și dificultăți legate de disponibilitatea serviciilor medicale. Aceasta este una dintre problemele pe care CMSR le-a adus în mod repetat în atenția autorităților. În prezent, plafonul mediu lunar decontat medicilor stomatologi aflați în contract cu CNAS este de aproximativ 6.000 lei, total insuficient în raport cu nevoile pacienților și cu costurile efective ale intervențiilor. Majorarea acestor plafoane reprezintă una dintre prioritățile noastre. Avem nevoie de o finanțare care să permită mai multor pacienți să beneficieze de servicii stomatologice, inclusiv preventive, înainte ca problemele să se agraveze.

AGERPRES: Care este cea mai mare schimbare pe care o va aduce stomatologia digitală în următorii ani?

Florin Lăzărescu: Vom putea integra mult mai bine informațiile pe care le avem despre pacient și vom putea planifica tratamentele cu un grad mai mare de precizie. Deja utilizăm scanarea intraorală, imagistica tridimensională și proiectarea digitală a restaurărilor. În următorii ani, probabil vom vedea o integrare mai bună a acestor tehnologii și o utilizare mai largă a inteligenței artificiale în anumite etape ale diagnosticului și planificării. Dar digitalizarea are și o altă componentă, despre care am discutat recent la Cluj, în cadrul Consiliului Național al CMSR. De exemplu, pregătim lansarea la nivel național a platformei MyCMSR, o inițiativă începută în 2025, care va simplifica major relația administrativă dintre medici și organizația profesională. Vorbim despre peste 25.000 de medici stomatologi care trebuie să își gestioneze cotizațiile, asigurările de malpraxis, creditele de educație medicală continuă și diferite solicitări administrative. Toate aceste acțiuni repetitive erau anevoioase atât pentru medicii stomatologi, cât și pentru echipele Colegiului de la centru și din teritoriu.

Prin această platformă, medicii vor putea consulta într-un singur loc informațiile relevante, vor putea efectua anumite operațiuni și vor primi notificări privind obligațiile profesionale. Sigur că digitalizarea administrativă este diferită de cea din cabinet, dar ambele contează. Dacă reducem timpul pe care medicii îl petrec cu procedurile birocratice, le oferim posibilitatea să se concentreze mai mult asupra activității medicale.

AGERPRES: Dacă ar fi să transmiteți un singur mesaj românilor care se tem de dentist, care ar fi acela?

Florin Lăzărescu: Sănătatea orală nu trebuie neglijată până în momentul în care apare durerea. Prevenția și controalele periodice ne pot ajuta să păstrăm sănătatea dinților și să evităm multe dintre complicațiile care apar atunci când tratamentul este amânat. Totodată, atunci când este cazul, îi îndemn pe pacienți să spună medicului, fără reținere: 'Îmi este teamă'. Nu este un motiv de rușine și nici ceva ce trebuie ascuns. Pentru noi, este o informație importantă, care ne ajută să înțelegem de ce are nevoie persoana din fața noastră.

Uneori, teama vine dintr-o experiență neplăcută. Alteori, din necunoscut sau din senzația că nu mai avem control asupra a ceea ce ni se întâmplă. De aceea, contează să explicăm fiecare etapă, să ascultăm și să stabilim împreună cum comunicăm dacă pacientul simte disconfort sau are nevoie de o pauză. Mi-aș dori ca pacienții să știe că pot pune întrebări și că nu trebuie să își ascundă neliniștea pentru a fi considerați pacienți 'buni'. Încrederea se construiește, iar responsabilitatea noastră este să îi ajutăm să se simtă ascultați și respectați. Tehnologia ne oferă multe instrumente, dar relația cu pacientul începe întotdeauna cu o conversație sinceră. AGERPRES/(AS - redactor: Cristina Tatu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)

Sursa foto: Florin Lăzărescu/Facebook.com