Activitatea de transplant medular, pentru copii şi adulţi, din cadrul Spitalului de Copii ''Louis Ţurcanu'' din Timişoara, s-a redus la o treime în perioada pandemiei, din cauza lipsei produselor de sânge, ca urmare a scăderii numărului donatorilor de sânge fidelizaţi, a declarat, joi, pentru AGERPRES, şeful Compartimentului de transplant medular din Spitalul de Copii ''Louis Ţurcanu'' Timişoara, conf. dr. Smaranda Arghirescu.

Partea bună a pandemiei este scăderea infecţiilor la pacienţii oncologici internaţi aici, datorită restricţiilor impuse prin programul de vizite.

Arghirescu consideră că este un viciu în întocmirea listei de aşteptare, întrucât bolnavii din zonă care ar necesita o procedură de transplant sunt direcţionaţi spre Bucureşti sau Cluj, omiţând Timişoara. Acest aspect presupune, potrivit dr. Smaranda Arghirescu, o întârziere a intervenţiilor asupra pacientului, întrucât celelalte centre devin foarte aglomerate, în timp de Timişoara dispune de locuri libere.

"Este o problemă, în primul rând, cu adresabilitatea pacienţilor. La Timişoara, lista de aşteptare aproape nu există, probabil că bolnavii sunt canalizaţi de către medicii curanţi spre Bucureşti. Din cauza pandemiei suntem într-o criză cumplită de produse de sânge, ori transplant medular fără concentrat trombocitar şi eritrocitar nu se prea poate face, pentru că a scăzut numărul donatorilor de sânge. În momentul în care eu distrug măduva bolnavă, până se grefează măduva nouă este o perioadă de minimum două săptămâni în care eu trebuie să-i dau aceste celule trombocite şi eritrocite, fără de care nu poate supravieţui. Aceste celule le iau de la Centrul de transfuzii, dar numărul acestor donatori a scăzut. Pentru trombocite se utilizează donatori fidelizaţi, adică trebuie să fi donat de două ori în ultimele şase luni, astfel încât să fie scanaţi din punct de vedere al infecţiei virale etc. Suntem la o treime din numărul de proceduri faţă de anii anteriori, dar a scăzut şi numărul de candidaţi la Timişoara", a detaliat dr. Smaranda Arghirescu.

Medicul susţine că problema ar putea fi rezolvată dacă ar exista o listă de aşteptare naţională pentru transplantul medular, unde pacientul care trebuie transplantat în acest moment să fie dirijat spre un centru de transplant care poate transplanta acum. Dacă se adresează toţi Bucureştiului, se amână procedura, pentru că au un număr limitat de paturi şi boxe de transplant.

O posibilă cauză a viciilor de adresabilitate spre Timişoara ar putea fi, în opinia medicului Arghirescu, condiţiile de cazare hotelieră a bolnavilor, întrucât în Capitală există un centru recent renovat, pe când în Timişoara vorbim despre o clădire veche de peste 100 de ani, cu saloane mari cu până la 10 paturi şi cu grup sanitar pe hol.

"Timişoara nu mai tratează pacienţi cu leucemii acute, pentru că sunt trimişi toţi la Bucureşti sau la Cluj. Bucureştiul are o secţie de leucemii acute recent renovată, cu condiţii optime de izolare. În Timişoara, clădirea este de peste 100 de ani, cu saloane mari cu până la 10 paturi, cu toalete pe hol. Asta este problema la Timişoara, spaţiile hoteliere, condiţiile de izolare necesare", afirmă şefa Compartimentului de transplant medular de la Timişoara.

Arghirescu subliniază că rata de succes a operaţiilor este de 85%, iar în momentul de faţă sunt internaţi trei pacienţi adulţi, cu vârste cuprinse între 30 şi 50 de ani, de curând fiind externat un copil. Un pacient cu COVID, care este pe dializă, revine conform programării.

În altă ordine de idei, aceasta spune că pe partea de Oncologie s-a îmbunătăţit finanţarea în timpul pandemiei şi lucrurile merg mai bine, în sensul că fiind restricţiile de vizită în spital, s-a redus mult numărul infecţiilor la aceşti pacienţi. "Prin bunăvoinţa celor de la Fundaţia Dăruieşte Viaţă am renovat toată clădirea şi avem condiţii hoteliere excepţionale", a punctat medicul.

În privinţa medicamentelor pentru cei transplantaţi, Smaranda Arghirescu spune că situaţia a rămas neschimbată, în sensul că din anul 2001, de când se face transplant în Timişoara, importul medicamentelor necesare nu a fost asigurat de nimeni, ci spitalul se descurcă printr-o fundaţie care cumpără medicamentele din alte ţări, le plăteşte, după care le donează spitalului.

"Medicamentele astfel obţinute sunt donate spitalului, nu nominal unui pacient, conducerea spitalului având grijă să fie asigurat stocul minim necesar tot timpul. Ne descurcăm în sensul că avem întotdeauna grijă să avem un minim stoc de medicamente, să nu rămânem fără şi după câteva zile începem din nou să intrăm în alertă. Este avantajos dacă le foloseşti în spital, pentru că de multe ori dintr-un flacon în forma de prezentare pentru adult poţi să împarţi pentru mai mulţi copii în aceeaşi zi", explica Smaranda Arghirescu, în urmă cu doi ani.

La centrul de transplant medular din Timişoara veneau pacienţi din toată ţara, în primul rând datorită faptului că întotdeauna aici au existat aceste fundaţii şi sponsorii care au ajutat spitalul cu medicamente, dar şi pentru faptul că medicii sunt specializaţi în Occident.

Transplantul de celule stem hematopoietice este o cu totul altă activitate decât transplantul de organe solide (rinichi, ficat etc). Din anul 2001, aici s-au efectuat peste 360 de proceduri de transplant, cel mai mic pacient având vârsta de şase luni. AGERPRES/(A, AS - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)