Aproape o treime (32,6%) dintre români susţin că, pe parcursul ultimului an, s-a întâmplat ca ei sau rudele lor să nu găsească medicamentul căutat, potrivit unui studiu efectuat de Centrul de Cercetări Sociologice Larics (CCSL), în parteneriat cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI), sub egida Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române.

Volumul eşantionului a fost de 1.000 de persoane, iar eroarea maximă admisă a datelor este de +/- 3%. Metoda folosită a fost cea a chestionarului aplicat telefonic. Studiul a fost realizat în perioada 25 septembrie - 16 octombrie.

Mai mult de jumătate dintre respondenţi (57,9%) au susţinut că nu s-a întâmplat, pe parcursul ultimului ultimul an, ca ei sau cineva din familie să caute un medicament şi să nu îl găsească în ţară, iar 7,1% au afirmat că s-au confruntat cu o astfel de problemă, însă doar în perioada stării de urgenţă din primăvară.

Potrivit cercetării, 42,8% dintre cei chestionaţi au spus că este important ca românii să aibă acces la medicamente inovatoare, la fel ca toţi ceilalţi cetăţeni europeni, în opinia a 40,06% acest lucru este foarte important, în timp ce 9,3% cred că deocamdată este mai important să existe medicamente ieftine pentru întreaga populaţie. 61,5% dintre cei chestionaţi cred că românii nu beneficiază de medicamente noi în aceeaşi măsură ca alţi europeni.

Caracteristicile cele mai apreciate ale unui medicament sunt următoarele: să acţioneze rapid (73%), să fie uşor de administrat (66,2%), să nu aibă efecte adverse semnificative (61,9%), să se găsească uşor în farmacii (34,9%), să fie compensat de sistemul de asigurări de sănătate (24,4%), să fie ieftin (23,9%), să se vândă fără reţetă (9,4%).

87,5% dintre subiecţii sondajului au precizat că respectă dozele şi modul de administrare prescrise de medic pentru medicamente.

Totodată, 52,6% au fost de părere că oferirea de consultaţii medicale la telefon sau online ar trebui păstrată în sistemul medical românesc şi după încheierea pandemiei de COVID-19, în timp ce 41,8% nu au susţinut o astfel de idee.

În cazul în care observă o problemă de sănătate, 54,1% dintre respondenţi au declarat că merg, în primul rând, la medicul de familie; 21,1% se informează despre ce poate fi vorba şi cumpără medicamente potrivite; 14,7% le cer farmaciştilor să le recomande ceva pentru problema respectivă; 7,6% merg, în primul rând, la o policlinică sau la camera de gardă a unui spital.

Atunci când vor să se informeze despre un medicament sau o boală, 50,8% dintre cei chestionaţi au spus că apelează la medicul de familie sau medicul specialist, 23,7% se informează de pe internet şi reţelele de socializare, 16% de la farmacie, iar 7,8% de la rude sau prieteni.

Într-o comparaţie a spitalelor private cu cele de stat, subiecţii sondajului au optat pentru unităţile particulare din perspectiva următoarelor criterii: capacitatea de a rezolva cazuri grave (47% au indicat mai degrabă spitalul privat, iar 29,6% spitalul de stat); comunicarea cu persoana bolnavă (58% în favoarea spitalelor private); condiţii de tratament (65% în favoarea spitalelor private).

Întrebaţi care sunt aspectele pe care le consideră importante, în afara tratamentului propriu-zis, 56% au indicat accesul la aparatură şi medicamente foarte moderne; 50,4% amabilitatea personalului medical; 45,5% condiţiile de primire, internare, curăţenie; 42,9% gratuitatea sau compensarea serviciilor medicale de la bugetul de stat; 40,4% - faptul de a nu fi puşi în situaţia de a da mită.

Mai mult de două treimi dintre respondenţi (67,7%) au afirmat că nu au nicio problemă din punct de vedere al sănătăţii; 16,6% au spus ca sunt sub tratament pentru una sau mai multe afecţiuni, dar situaţia este sub control, iar 14,5% au precizat că au mici probleme de sănătate, dar nu au fost încă la medic.

Peste jumătate din subiecţii sondajului (53,2%) au declarat că în ultimii cinci ani şi-au făcut analizele medicale în fiecare an sau chiar mai des, 24,5% le-au făcut de câteva ori, iar 11,2% nu le-au făcut deloc.

Dintre respondenţi, 95% au precizat că nu consumă niciodată substanţe interzise, 56,9% au spus că nu fumează niciodată, iar 43,9% că nu consumă deloc alcool. Totodată, 37,6% au susţinut că nu consumă alimente considerate, în general, nesănătoase. 15,3% au spus că fumează des, iar 9,9% foarte des. În total, 4,6% consumă alcool des sau foarte des, iar 15,7% consumă des sau foarte des produse alimentare considerate nesănătoase. AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)