Monitorizarea percepţiilor riscurilor, a comportamentelor preventive şi a încrederii pentru un răspuns informat la pandemie sunt recomandările Biroului Regional OMS pentru Europa, potrivit unui comunicat al Universităţii de Medicină "Carol Davila" Bucureşti, semnat de prof. univ. dr. Alexandru Rafila, membru în Consiliul Executiv al OMS.

"Monitorizarea cunoştinţelor, a percepţiilor riscurilor, a comportamentelor preventive şi a încrederii pentru un răspuns informat la pandemică - recomandările Biroului Regional OMS pentru Europa (...) Pandemia COVID-19 impune o sarcină dificilă sistemelor de sănătate şi autorităţilor pentru a răspunde prin intervenţii, politici şi mesaje eficiente şi adecvate. Un răspuns pandemic prost sincronizat şi gestionat sau o fază de tranziţie prelungită poate compromite câştigurile obţinute. Pandemia şi restricţiile sale pot afecta bunăstarea mentală şi fizică, coeziunea socială, stabilitatea economică, precum şi rezilienţa şi încrederea individuală şi comunitară", se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, în acest context complex, înţelegerea modului şi a contextului în care oamenii şi comunităţile răspund permite să anticipeze scenarii nedorite şi să iniţieze măsuri de atenuare; de asemenea, pot fi puse în aplicare măsuri de răspuns pandemic care să fie mai bine fundamentate, poziţionate şi acceptate, prin urmare mai eficiente. Sondajele privind populaţia pot explora percepţiile, acceptarea restricţiilor, sănătatea fizică şi mentală, comportamentele, nevoile de informare, percepţiile greşite.

Unul dintre elementele cele mai critice ale reducerii transmiterii virusului este comportamentul public. Pentru ca măsurile de răspuns la criză să afecteze comportamentele publice, acestea trebuie percepute ca fiind coerente, competente, echitabile, obiective, empatice, sincere. De asemenea, acestea trebuie să fie uşor de înţeles şi de comunicat prin intermediul unor persoane de încredere şi al unor canale accesibile, stipulează comunicatul.

"Pentru ca să reuşească în acest sens, este esenţial să se bazeze pe următoarele aspecte: încrederea în autorităţile din domeniul sănătăţii, recomandările şi informaţiile; percepţia riscurilor; acceptarea comportamentelor recomandate; cunoştinţele; barierele/sprijinul pentru comportamentele recomandate (...). Unitatea de gestionare a informaţiilor ar trebui să dezvolte instrumente care să: se bazeze pe dovezi; să poată fi aplicate rapid; să poată fi aplicate în mod regulat; să fie simple şi flexibile pentru a se adapta la situaţia în schimbare; să aibă costuri rezonabile şi să fie eficiente", menţionează comunicatul.

Conform acestuia, orice ţară interesată poate utiliza un chestionar pentru a colecta date privind percepţiile, comportamentele, încrederea, cunoştinţele şi alte variabile ale publicului privind riscurile. Aceste date pot fi colectate prin intermediul panelurilor on-line, iar un grup naţional de cercetare poate fi angajat să colecteze datele. Folosind un set de coduri, constatările pot fi transferate automat pe o pagină web protejată. Pagina web poate fi uşor dezvoltată ca o sub-pagină pe un site web existent. Acest lucru permite grupurilor de intervenţie în caz de pandemie să utilizeze constatările pentru a lua măsuri informate pentru un răspuns la pandemie.

Se sugerează efectuarea unui studiu repetat, de tip transversal: datele pot fi colectate în mod repetat, de exemplu săptămânal, cu diferiţi participanţi, precizează Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti.

Evaluarea repetată a datelor de bază permite analiza schimbărilor înregistrate de-a lungul timpului. De asemenea, permite comparaţii între ţări, dacă se doreşte. Schimbarea unor variabile permite cercetarea adaptivă la o situaţie dinamică: de exemplu, solicitarea acceptării spălării mâinilor poate fi mai importantă la început, în timp ce acceptarea închiderii şcolilor sau blocarea unor activităţi poate fi relevantă mai târziu în pandemie, menţionează Universitatea "Carol Davila".

"Acest lucru permite monitorizarea adaptivă în timp a variabilelor, cum sunt percepţia riscurilor, cunoştinţele, încrederea, comportamentele şi multe altele, precum şi identificarea schimbărilor în timp şi evaluarea relaţiilor dintre ele. Variabilele pot fi adaptate la o ţară, la grupuri ţintă, la contexte culturale şi la evoluţia situaţiei epidemiologice. Randomizarea opţiunilor de răspuns se poate face acolo unde este cazul. Un site automatizat de prelucrare a datelor asigură analiza imediată şi oferă acces rapid la rezultate. Modificările percepţiilor sau cunoştinţelor despre risc pot fi evaluate în timp, datele privind acceptarea noilor măsuri de răspuns pot fi puse rapid la dispoziţie. Dezinformarea sau posibila stigmatizare pot fi identificate pe măsură ce apar. Responsabilii naţionali care utilizează instrumentul ar trebui să lucreze cu reprezentanţi din diverse sectoare pentru a discuta informaţiile obţinute şi implicaţiile privind intervenţiile, politicile şi mesajele de răspuns la epidemie", se mai arată în comunicat. AGERPRES/(AS - autor: Iulia Carciog, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)