Reprezentantul Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, Marinela Debu, a declarat marţi că, în ultimul timp, pacienţii cu hepatite virale au început să fie "disperaţi", întrucât "accesibilitatea spre spitale este încă destul de redusă".

"Din martie de când a început starea de urgenţă şi această pandemie în România, pacienţii cu hepatită au aşteptat cumva cuminţei la început, sperând că situaţia se va rezolva mai repede şi se vor putea întoarce din nou la medicul lor curant şi că este doar o situaţie temporară. Din păcate, am observat că în ultimul timp această aşteptare a început să producă nelinişti. (...) Pacienţii cu aceste hepatite virale au nevoie de suport. Gândiţi-vă la pacienţii cu hepatită C care veneau după aproape şapte luni de aşteptare pentru un nou contract cost-volum-rezultat. Abia ce începuse uşor, timid să se deruleze un nou contract cu toate speranţele de rigoare pentru că în sfârşit România a intrat pe un teren ca să zicem normal. (...) În ultimul timp, pacienţii au început să fie de-a dreptul disperaţi - pot să spun, pentru că accesibilitatea spre spitale este încă destul de redusă chiar şi după 15 mai, chiar şi după 15 iunie. Sunt spitale în ţară unde pacientul ajunge cu o programare, cumva reuşeşte să ajungă, dar sunt spitale în ţară unde pacientul sună şi i se spune 'sună altă dată, nu ştiu când să zic să suni' ", a afirmat Debu, în cadrul conferinţei online organizate de Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România.

O altă problemă semnalată este şi scăderea în această perioadă a depistării pacienţilor cu afecţiuni hepatice.

Ea a afirmat că rămâne nerezolvată în continuare problema pacienţilor neasiguraţi care au această afecţiune.

"Singurul lucru care cred eu că rămâne nerezolvat rămâne în continuare problema pacienţilor neasiguraţi şi eu cred şi menţin punctul de vedere că trebuie găsite soluţii şi pentru pacienţii neasiguraţi, având în vedere că avem de-a face cu o boală infecţioasă, că avem de-a face cu o patologie virală, atât în cazul hepatitelor B, cât şi în cazul hepatitelor C totuşi se poate face o monitorizare corectă, în cazul hepatitei C vorbim de vindecare, cred că se poate face mai mult", a mai spus reprezentantul APAH-RO.

Preşedintele CNAS, Adela Cojan, a afirmat că hepatita cronică virală reprezintă o problemă de sănătate cronică cu impact major în sănătatea publică.

"Se poate extinde această consultaţie la distanţă inclusiv pentru partea de consultaţie de specialitate din ambulatoriu. Avem în vedere lucrul acesta. În momentul de faţă, observ că avem în finanţare în tratament cronic un număr de aproximativ 17.600 de persoane din care 100 sunt pacienţi pediatrici. Hepatita cronică virală la noi în ţară reprezintă o problemă de sănătate cronică cu impact major în sănătatea publică, de aceea am fost foarte atenţi ca an de an să încercăm să mărim, să suplimentăm numărul de centre medicale care pot să diagnosticheze, să monitorizeze şi să trateze această boală care este deseori invalidantă, dar asupra căreia specialiştii în domeniu au identificat tratamente de ultimă generaţie cu beneficiu terapeutic extraordinar şi chiar cu vindecări", a spus Cojan.

Ea a amintit că în prezent sunt mai multe posibilităţi de tratament pentru pacienţii cu hepatită virală cronică din România.

"Începând cu data de 1 iunie a acestui an sunt îndeplinite toate cerinţele legale, avem inclusiv protocoale specifice şi formularele sunt deja elaborate pentru pacienţi adulţi care pot fi incluşi în tratamentul antiviral, atât pacienţii cu ciroză hepatică, cât şi cei fără ciroză hepatică", a mai arătat reprezentanta CNAS.

Medicul Adrian Marinescu de la Institutul "Matei Balş" a precizat că la spitalele de boli infecţioase de primă linie trebuie să existe circuite care să fie "foarte clar delimitate", pentru că există un risc mai mare de îmbolnăvire decât la celelalte spitale.

"Cred că lumea trebuie să fie liniştită că într-un viitor apropiat, cât de repede, să avem aceste circuite în aşa fel încât tratamentul pacienţilor care se face în ambulator să se poată face aşa cum se întâmpla şi până acum. Grija ar trebui să fie sporită pentru că până la urmă pacienţii cu afecţiuni hepatice sunt pacienţi care au factor de risc. Există un risc să dezvolte o formă medie sau o formă severă", a menţionat medicul. AGERPRES/(A - autor: Roberto Stan, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei)