Medici, cadre medii şi personal auxiliar de la Spitalul Colentina au semnat o petiţie prin care solicită redeschiderea unităţii medicale şi pentru pacienţii non-COVID, invocând faptul că unitatea cu 867 de paturi tratează în prezent mai puţin de 100 de persoane asimptomatice cu coronavirus.

"În situaţia actuală, după depăşirea vârfului pandemiei, în care există o răspândire comunitară a virusului, când toate unităţile spitaliceşti ar trebui să fie capabile să gestioneze pacienţii suspecţi şi confirmaţi cu SARS-CoV2, blocarea globală a uneia dintre cele mai performante unităţi spitaliceşti multidisciplinare din Bucureşti este total lipsită de logică! Este evident, aşa cum a fost şi până acum, că pacienţii noştri nu pot fi preluaţi de alte spitale în aceste condiţii. Cu toate acestea, deşi spitalul a depus de o săptămână toată documentaţia pentru obţinerea avizului temporar de funcţionare, la Direcţia de Sănătate Publică (pentru a da posibilitatea şi celorlalţi pacienţi, de a se adresa spitalului, nu doar a celor COVID), eliberarea acestui document întârzie în mod nejustificat, invocându-se mereu alte pretexte", se arată în petiţia semnată în prezent de aproximativ 300 de persoane.

Autorii subliniază că spitalul trata până în luna martie peste 20.000 de pacienţi în fiecare lună, "cei mai mulţi pentru probleme de sănătate severe, foarte multe intervenţii medicale fiind unice la nivelul ţării, iar unele chiar şi în lume".

"La declanşarea pandemiei cu coronavirus, am înţeles nevoia de a ne implica pentru salvarea vieţilor semenilor noştri care s-au îmbolnăvit; am răspuns imediat solicitării Ministerului Sănătăţii de a ne implica, în formula de spital suport COVID. Dar această participare nu se putea face decât în limitele expertizei noastre de specialitate (nefiind medici cu specialitate de Boli infecţioase), pentru a evita malpraxisul. Şi totuşi, pe lângă pacienţi cu probleme care ţineau de specialităţile noastre, am primit şi am îngrijit şi pacienţi asimptomatici, dar infectaţi cu SARS-Cov2. Am înţeles acest lucru ca pe o consecinţă a unei situaţii excepţionale, temporare, de urgenţă", precizează sursa citată.

Semnatarii menţionează însă că România nu a fost afectată de valul pandemic atât de grav, precum ţări ca Italia, Spania sau Statele Unite, iar în lunile martie şi aprilie, spre vârful pandemiei, la Spitalul Colentina au fost internaţi 400 de pacienţi, care au fost îngrijiţi de nu mai puţin de 258 de medici şi de aproape 1.000 de asistenţi medicali, personal medical auxiliar, biologi, biochimişti şi farmacişti, "cu toţii de alte specialităţi decât cea de boli infecţioase".

În prezent, în spital sunt internaţi sub 100 de pacienţi, "majoritatea dintre ei asimptomatici şi fără alte probleme de sănătate care să necesite spitalizarea", dar "spitalul este în continuare blocat, redus la o minimă activitate în afara profilului său medical".

"250 de medici, pentru formarea cărora s-a investit considerabil, se deprofesionalizează, fiind forţaţi să lucreze într-un domeniu în care nu sunt specializaţi, confruntându-se cu nemulţumirea pacienţilor asimptomatici (şi a familiilor lor), internaţi în spital doar pentru izolare, pe care cei mai mulţi o consideră nejustificată. Această abordare, ciudată din punct de vedere medical, a determinat Avocatul Poporului să lanseze o procedură de 'monitorizare pentru suspiciunea de tortură şi rele tratamente aplicate pacienţilor cu COVID', demers profund umilitor pentru întreg personalul medical, care nu e responsabil de modul în care se face internarea în spitale a celor depistaţi cu infecţie SARS-CoV2, dar îşi face meseria cu bună credinţă şi în condiţii dificile", se arată în petiţie.

Semnatarii menţionează că, în toată această perioadă, "zeci de mii de pacienţi non-COVID au fost lipsiţi în mod inacceptabil de serviciile medicale la care aveau dreptul şi de care depindeau".

"Strategia este profund periculoasă pentru pacienţi, dar şi costisitoare pentru spital şi pentru sistem, determinând o risipă de resurse materiale şi financiare dificil de justificat şi de recuperat. După ştiinţa noastră, Spitalul Clinic Colentina, din raţiuni neclare, (proximitatea faţă de Institutul Naţional de Boli Infecţioase 'Prof. Dr. Matei Balş' este greu de invocat, atâta timp cât pacienţii au fost mereu transportaţi cu izoleta şi cu ambulanţa), a fost singurul spital din ţară de o asemenea dimensiune şi fără compartiment de boli infecţioase, închis în totalitate accesului general", mai reiese din petiţie. AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)