Febra, tusea, starea de oboseală, durerile musculare şi cefaleea pot fi prime simptome ale infecţiei cu coronavirus, a afirmat dr. Valeriu Gheorghiţă, medic primar boli infecţioase la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central "Carol Davila".

El a subliniat că este important contextul epidemiologic, iar în funcţie de acesta bolnavul trebuie să sune la 112 sau să anunţe medicul de familie.

"Primele simptome, în general, sunt febra, urmată de tuse şi stare de oboseală, dureri de muşchi - algii, cum le numim noi, cefalee. Pot să fie prezente, însă mai rar, scurgeri nazale, durere de gât. Foarte rar, simptome digestive, cum ar fi diaree, disconfort abdominal, vărsături. În fazele în care se instalează pneumonia, apar dificultăţi de respiraţie, dispneea. Însă în momentul în care cineva este îngrijorat că ar putea să fie aceste simptome legate de infecţia cu noul coronavirus trebuie să sune la 112. Nu se recomandă prezentarea într-o cameră de gardă, a unui spital, pe baza suspiciunii de infecţie cu coronavirus. Trebuie să se anunţe la 112, pentru că - pe lângă simptomatologia amintită şi care este nespecifică, din nefericire, pentru coronavirus, practic, asta ne şi încurcă uneori, pentru că vorbim de o simptomatologie care este comună tuturor virozelor respiratorii şi nu e aproape nimic particular pentru acest nou subtip de virus - ce este în momentul de faţă relevant este un context epidemiologic particular. Adică, fie istoricul de călătorie în ţările în care sunt confirmate cazuri (...), fie persoana provine dintr-un cerc de contact al unor cazuri suspecte sau confirmate", a explicat medicul, pentru AGERPRES.

Potrivit acestuia, persoanele care se confruntă cu o astfel de situaţie trebuie să se autodeclare, iar infecţia nu trebuie stigmatizată.

"Nu trebuie să o percepem ca pe o senzaţie de vinovăţie sau pe o vină: 'Am făcut o infecţie cu coronavirus, înseamnă că sunt vinovat pentru că nu m-am spălat corect pe mâini'. Nu, e o viroză respiratorie. Dacă avem o responsabilitate este aceea de a-i proteja pe ceilalţi. Cum facem asta? Anunţând la 112. Nu ne ducem direct într-o cameră de gardă plină cu persoane cu orice patologie. Şi prezentăm simptomatologia şi contextul, dacă noi considerăm că este unul particular. Trebuie să ne gândim foarte bine la treaba asta, pentru că au fost situaţii în care oamenii au neglijat că s-au întors dintr-o anumită ţară şi au considerat că nu este important. Trebuie să lăsăm specialiştii să decidă dacă este important sau nu acel istoric", a precizat el.

În ceea ce priveşte persoanele care prezintă simptome de viroză respiratorie dar care nu au călătorit în ţări cu cazuri confirmate şi nici nu au avut contact direct cu o persoană bolnavă, Valeriu Gheorghiţă a precizat că acestea trebuie să se adreseze medicului de familie.

"Dacă vorbim despre persoane care nu au niciun istoric de expunere, adică nu lucrează într-un mediu ultra-aglomerat - pot să dau exemplul unui pensionar care stă acasă, care nu a ieşit din arealul locuinţei şi nu are vizitatori - în cazul în care prezintă o simptomatologie respiratorie, nu ne gândim imediat la infecţie cu coronavirus. Însă dacă vorbim de o persoană care lucrează într-un mediu foarte aglomerat, care are o expunere foarte mare la persoane, atunci să ridice această întrebare medicului de familie", a spus Valeriu Gheorghiţă.

Medicul a menţionat că, în momentul de faţă, majoritatea cazurilor de coronavirus sunt forme uşoare, dar a anticipat că în contextul unei creşteri a numărului de cazuri România se va încadra în statistica de 10-15% forme moderat-severe.

Specialistul a subliniat importanţa igienei mâinilor şi a evitării călătoriilor în zonele afectate. De asemenea, a atras atenţia asupra evitării zonelor aglomerate, mai ales în contextul relaxării programului de lucru pentru foarte mulţi angajaţi şi al închiderii unităţilor de învăţământ.

"Când putem să lucrăm de acasă sau trebuie să stăm acasă, stăm acasă. Evităm să mergem în plimbările de rutină. Trebuie să ne schimbăm puţin comportamentul, trebuie să devenim conştienţi că un contact fizic cu o persoană sau cu suprafeţele din jurul nostru, mai ales în zonele publice - mijloace de transport în comun, hipermarketuri, restaurante, pub-uri - toate acestea sunt zone tranzitate zilnic de zeci şi sute de oameni", a evidenţiat el.

Aprovizionarea cu hrană, apă sau medicamente trebuie realizată pe cât posibil în afara orelor de vârf, de către un singur membru al familiei, a indicat medicul.

Valeriu Gheorghiţă a menţionat că în cazul persoanelor care au avut contact direct cu un bolnav de coronavirus se instituie autoizolarea, acestea fiind testate. În varianta în care analizele iniţiale confirmă prezenţa virusului, persoanele respective sunt internate. Dacă testele sunt negative, persoanele rămân în autoizolare, fiind retestate ulterior. În funcţie de rezultate, vor putea ieşi din izolare sau vor fi spitalizate. Autoizolarea la domiciliu pentru 14 zile se instituie şi în cazul persoanelor care au călătorit în ţări din zona galbenă.

"În cazul zonelor în care există transmitere comunitară extinsă, de exemplu Italia, vorbim de o zonă roşie. În momentul în care o persoană se întoarce din acea zonă, riscul să fi fost expusă la acest virus este foarte mare şi atunci persoana aceea trebuie carantinată instituţional, pentru a limita contactul cu alte persoane. (...) În situaţia respectivă nu se recomandă autoizolarea acasă, tocmai pentru a evita expunerea altor persoane. La persoanele dintr-un focar, în care unul dintre membrii familiei este confirmat, atunci persoanele din jurul lui sunt deja expuse teoretic şi nu mai are niciun rost să le scoatem şi să le ţinem în carantină instituţionalizată", a explicat el. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)