România nu mai este o pată roşie pe harta Europei în ceea ce priveşte implementarea măsurilor de creştere a siguranţei pacientului, a precizat miercuri preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS), dr. Vasile Cepoi.

"Prin acţiunile pe care Autoritatea le-a întreprins, cele patru recomandări ale Comisiei Europene sunt implementate. Acestea cereau ca profesioniştii din Sănătate să fie formaţi în domeniul siguranţei pacientului şi culturii calităţii serviciilor medicale, pacientul să fie implicat, evenimentele adverse să fie raportate fără caracter acuzator în scopul învăţării din erori şi dezvoltarea unor politici de sănătate pentru siguranţa pacientului", a declarat pentru AGERPRES Vasile Cepoi.

Preşedintele ANMCS a participat marţi la conferinţa naţională "Siguranţa pacientului în sistemul sanitar", organizată cu ocazia marcării de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii a Zilei mondiale a siguranţei pacientului.

În cuvântul său, Cepoi a evidenţiat faptul că în ultimii ani se înregistrează "o schimbare de mentalitate în privinţa raportărilor evenimentelor adverse".

"Vreau să fac câteva referiri la Registrul naţional al evenimentelor adverse, care a fost înfiinţat în 2017, şi constatăm o evoluţie pozitivă a raportărilor. Dacă în primul an s-au raportat doar 2.324 de evenimente adverse, în primele opt luni ale acestui an s-au raportat deja 4.218 evenimente adverse, ceea ce înseamnă că se petrece o schimbare de mentalitate. Lumea începe să aibă curaj, să raporteze în scopul învăţării din erori. Este pilonul principal al acestui mecanism de îmbunătăţire a siguranţei pacientului. Aceste raportări sunt anonimizate, sunt fără caracter acuzator şi sunt transformate în studii de caz pe care le prezentăm la întâlnirile pe care le avem cu profesioniştii din sănătate", a spus Cepoi.

La conferinţa dedicată siguranţei pacientului în sistemul sanitar, la care au fost prezenţi specialişti din România, Polonia, Marea Britanie, Danemarca, reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Miljana Grbic, a atras atenţia asupra faptului că 2,6 milioane de pacienţi mor în fiecare zi în ţările cu venituri mici şi mijlocii, din cauza erorilor medicale sau de medicaţie, iar în ţările cu venituri mari, unu din 10 pacienţi este vătămat în cadrul îngrijirii spitaliceşti din cauza mai multor evenimente adverse, deşi acestea ar putea fi prevenite în proporţie de peste 50%.

"Trebuie să implicăm mai puternic pacienţii, deoarece aceasta este cheia unor îngrijiri medicale sigure şi, dacă facem acest lucru cum trebuie, putem reduce efectele adverse până la 30% şi putem economisi miliarde de dolari în fiecare an. (...) E nevoie de o abordare mai integrată", a spus reprezentantul OMS.

În acest sens, ea a amintit existenţa unor politici publice incomplete sau fragmentate, aplicarea inadecvată a cunoştinţelor pentru a concepe instrumente pentru siguranţa pacienţilor, decalajele în furnizarea serviciilor de îngrijire medicală sau în comunicare.

Participanţii la eveniment au analizat înfiinţarea, la propunerea ANMCS, a Consiliului Naţional pentru Siguranţa Pacientului, care ar urma să fie un organ consultativ, ştiinţific, menit să sprijine Autoritatea în promovarea politicilor de sănătate.

Din Consiliu ar urma să facă parte reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi şi ai consiliilor ştiinţifice.

În proiectul de statut al Consiliului Naţional pentru Siguranţa Pacientului sunt stipulate direcţii de acţiune precum: formarea profesioniştilor din sănătate în ceea ce priveşte siguranţa pacientului şi calitatea serviciilor medicale, promovarea conceptului de calitate a serviciilor medicale în rândul pacienţilor şi dezvoltarea cercetării în domeniul calităţii serviciilor medicale.

Statutul va fi discutat în fiecare organizaţie. AGERPRES/(A - autor: Daniel Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)