Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a declarat marţi că substanţa secretată de organismul mamei în primele zile de alăptare, colostrul, poate fi considerat un prim vaccin, datorită cantităţii mari de anticorpi pe care o conţine.

Precizările au fost făcute în cadrul evenimentului "Media Fair - Importanţa nutriţiei în recuperarea post-partum şi alăptare", organizat cu ocazia Săptămânii Internaţionale a Alăptării.

"Noi, din păcate, avem un procent relativ mic de mame care alăptează. Undeva un sfert din mamele din România îşi alăptează copiii până la vârsta de şase luni. (...) Colostrul poate fi considerat un prim vaccin. Cred că lucrul care ne lipseşte în momentul de faţă foarte serios - şi aici avem foarte mult de lucrat - este capacitatea noastră de a consilia femeia gravidă. În primul rând, femeile gravide trebuie să se prezinte la un medic de familie sau la un centru de asistenţă maternală, iar dacă nu avem, ar trebui să creăm astfel de centre. Ar trebui să poată să primească toate informaţiile legate de avantajele alăptării, avantaje care se referă la copii, dar şi la mamă", a spus el.

Potrivit lui Rafila, există studii care au demonstrat că frecvenţa bolilor infecţioase în cazul copiilor hrăniţi la sân este "incomparabil mai mică", deoarece colostrul protejează mucoasele de la nivelul cavităţii bucale, nasului şi tubului digestiv.

"Graviditatea, naşterea pe cale naturală şi alăptarea sunt fiziologice. Nu este vorba de o modă. Noi, din păcate, ne găsim în situaţia în care considerăm că naşterea pe cale naturală este o povară şi foarte multe dintre femeile din România preferă operaţia cezariană, fără să existe o indicaţie medicală pentru aceasta. Operaţia cezariană reduce procentajul mamelor care alăptează. Naşterea naturală favorizează alăptarea şi atunci trebuie să încurajăm ambele elemente. Cred că informarea tinerelor care doresc să devină mame este esenţială, dacă ne dorim să avem o populaţie sănătoasă în ţara noastră. Cred că aici mai avem de lucrat, la politicile de sănătate publică şi la accesul la servicii de sănătate, care nu înseamnă doar tratament, ci şi consiliere, educare a populaţiei", a mai spus el.

Reprezentantul UNICEF în România, Pieter Bult, a subliniat că dincolo de hrănire, alăptarea are şi rolul de a consolida legătura dintre mamă şi copil.

"Aşezând copilul, imediat după naştere, pe pielea mamei este un aspect esenţial pentru legătura dintre cei doi, care la rândul ei este foarte importantă pentru dezvoltarea ulterioară a copilului. Şi poate e bine de ştiut că acest lucru reduce probabilitatea abandonului, iar în România ne confruntăm cu situaţii generate de faptul că unele mame îşi abandonează nou-născuţii la maternitate", a evidenţiat el.

Pieter Bult a menţionat că există studii conform cărora alăptarea exclusivă în primele şase luni poate duce la o creştere a coeficientului de inteligenţă cu 6 puncte. Totodată, alăptarea exclusivă reduce mortalitatea infantilă.

"Peste 800.000 de vieţi sunt salvate la nivel mondial datorită alăptării exclusive. De asemenea, studiile recente au arătat că alăptatul poate reduce cancerul mamar. Conform cercetărilor, 20.000 de cazuri de cancer mamar sunt prevenite datorită alăptării", a arătat reprezentantul UNICEF.

El a menţionat că, deşi avantajele economice, sociale şi din punct de vedere al sănătăţii sunt bine stabilite şi acceptate în lumea întreagă, doar 40% dintre copiii nu sunt alăptaţi exclusiv până la vârsta de şase luni.

"În România, marea majoritate a copiilor, cred că peste 99%, sunt născuţi în maternităţi. Dacă mamele primesc de acolo aceste informaţii şi susţinere, acest lucru poate avea un impact major în ce priveşte creşterea procentului alăptării exclusive", a precizat Bult.

El a pledat şi pentru crearea de condiţii care să încurajeze mamele să alăpteze, chiar dacă acestea aleg să revină la locul de muncă înaintea de încheierea celor doi ani, în care pot beneficia de concediu pentru creşterea copilului. Astfel, companiile pot asigura un program mai flexibil pentru aceste mame sau locuri speciale destinate alăptării.

Dr. Ruxandra Pleşea, medic nutriţionist, a arătat că mamele care alăptează au nevoie de o dietă sănătoasă, echilibrată, cu un necesar suplimentar de aproximativ 500 de calorii, dintre care 20 de grame de proteine. Ea a adăugat că un supliment de minerale şi vitamine poate fi foarte util, mai ales în cazurile în care dieta nu este atent alcătuită.

"Dieta trebuie să fie foarte bogată nutriţional, calitativ. Deci, nu trebuie să creştem enorm cantitatea, însă calitatea e foarte importantă. Calitatea înseamnă în primul rând varietate, prospeţime şi un lanţ trofic foarte sănătos. Astăzi, în epoca modernă, este destul de greu să mai fim siguri de provenienţa şi calitatea nutriţională a alimentelor, de aceea se propune suplimentarea chiar şi în perioada post-partum, a alăptării, când creşte necesarul pentru: fier, calciu, vitamina D, seleniu, acizii graşi de tip Omega 3. (...) Depresia post-partum este corelată cu un deficit de vitamina D, cu un deficit de fier. Apare lipsa timpului, dacă nu ai ajutoare, dacă nimeni nu îţi găteşte. Sunt astfel de perioade vulnerabile în care dieta contează", a subliniat specialistul. AGERPRES/(AS - autor: Irinela Vişan, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)