Spitalul Clinic Judeţean (SCJ) Mureş a anunţat desfiinţarea singurului compartiment pentru tratarea arşilor din judeţ, pe motiv că instituţia sanitară nu s-a adaptat cerinţelor Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 476 din 2017 pentru tratamentul şi îngrijirea pacienţilor cu arsuri de gravitate redusă, în locul acestuia fiind înfiinţat un compartiment de chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă, cu specializare pe reconstrucţie mamară.

Personalul medical specializat care lucra pe partea de arşi acuză conducerea SCJ Mureş că, timp de doi ani, nu a investit nimic pentru conformarea compartimentului la normele prevăzute în Ordinul 476/2017, iar în cele din urmă a decis înfiinţarea unui compartiment de chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă, cu specializare pe reconstrucţii mamare, în condiţiile în care mai există o astfel de secţie la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş.

Medicii şi asistentele de la fostul compartiment de arşi susţin că nu înţeleg raţiunea pentru care conducerea SCJ Mureş a optat pentru o astfel de specializare, în condiţiile în care la secţia similară de la SCJU Târgu Mureş se fac cel mult 5-6 reconstrucţii mamare pe an, pe când fluxul de pacienţi cu diferite arsuri este destul de mare, cel puţin 120 de pacienţi pe an, atât în ambulatoriul de specialitate, cât şi pe internările de zi şi pe cele continue.

De cealaltă parte, managerul SCJ Mureş, dr. Ovidiu Gârbovan a declarat, pentru AGERPRES, că spitalul nu a putut îndeplini condiţiile prevăzute în Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 476/2017 privind tratamentul şi îngrijirea pacienţilor cu arsuri de gravitate redusă şi că, în perspectivă, la Târgu Mureş va fi construit un centru de arşi, pentru care ar exista finanţare, dar încă nu a fost identificat un teren.

"În primul rând acest compartiment nu era exclusiv pentru arşi, era un compartiment de chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă şi arşi. Ulterior, în 2017 a apărut un ordin al ministrului Sănătăţii, care definea foarte bine secţiile de arşi, centrele de arşi, mai ales după accidentul de la Colectiv. Dar trebuia să îndeplinească standarde, lucru pe care spitalul nostru nu îl putea îndeplini şi nici în perspectivă nu se putea face, ca dovadă că la nivelul Ministerului Sănătăţii s-a luat decizia ca să construim un centru de arşi la Târgu Mureş, conform standardelor actuale, care înseamnă foarte multe investiţii şi condiţii speciale pentru arşi. Noi putem trata ca şi într-o secţie de chirurgie, conform ordinelor în vigoare, bolnavul cu arsuri mai mici de 10% din suprafaţă şi mai mici de 2% profunzime, cu excepţia feţei, mâinilor, organelor genitale, căilor aeriene superioare sau suspiciuni de arsuri chimice, electrice şi alte substanţe. Din acest motiv, un compartiment sau mai bine-zis paturi pentru arşi noi nu putem asigura şi nu îşi poate nimeni asuma o responsabilitate de a trata un ars (...) Sigur că personalul rămâne pe loc, nu este nicio problemă, numai că nu mai tratăm arşii mai mari de gradul 1/2 şi 10% din suprafaţă. Nu înţeleg ce alarmare a fost", a arătat dr. Gârbovan.

Managerul SCJ Mureş susţine că niciun spital din ţară nu are spaţiile prevăzute de Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 476 din 2017 şi că nici spitalul său nu îşi mai asumă îngrijirea pacienţilor cu arsuri grave.

"Când se va face acel centru de arşi vor fi şi paturi pentru arşi", a susţinut dr. Ovidiu Gârbovan, care a precizat că, în cazuri deosebite, se va recurge la procedura standard, aceea de a anunţa Bucureştiul, şi se vor acorda primele îngrijiri până se va elibera un pat la Centru de Arşi din capitală sau până se va face transferul în străinătate.

Medicii specializaţi în arsuri susţin că procedura de transfer este foarte greoaie şi pune în pericol viaţa pacienţilor arşi, ultimul caz, transferat la Bucureşti în data de 9 iulie, fiind cât se poate de elocvent.

Aceştia susţin că un pacient cu arsuri grave, survenite în urma unui accident de muncă petrecut la Târgu Mureş, a ajuns abia după o săptămână la Bucureşti fiindcă doar atunci s-a eliberat un pat, după ce a stat câteva zile la SMURD Târgu Mureş într-o boxă, apoi transferat în stare gravă la ATI de la SCJ Mureş, în acest interval victima contactând o infecţie cu acinetobacter, iar starea sa s-a agravat.

Managerul SCJ Mureş a arătat că faptul că ultimul pacient cu arsuri grave a stat o săptămână la Târgu Mureş a fost din cauza lipsei de locuri de la centrele de arşi din ţară.

"Sunt puţine şi aşa câte sunt. Un ars necesită spitalizare îndelungată şi nu a fost loc şi atunci când a fost loc ni l-au preluat (...) Orice ars este infectat de la început, el nu mai are capacitatea de a se apăra, fiindcă pielea este un organ al nostru de a apără de aceste bacterii. Explozia a avut loc într-un mediu insalubru, a fost adus în nişte condiţii până la UPU SMURD, a stat acolo 3-4 zile. Principala complicaţie a arsului este infecţia, tocmai de aceea trebuie să avem o procedură specială pentru arşi cu personal supra calificat şi infrastructură, în primul rând. Despre asta vorbim în România la ora actuală (...) Pentru a nu pune în pericol viaţa bolnavului şi a scurta acest timp, tocmai din cauza aceasta sunt acele proceduri, se anunţă la Bucureşti, se găseşte un loc într-un centru de arşi, până atunci noi suntem obligaţi să asigurăm primele îngrijiri. Bolnavul este în primul rând, nu orgoliul profesional sau interesele personale de obţinere a unui spor (...) Ultimul pacient care a fost preluat de Spitalul de Arşi din Bucureşti era cu arsuri de căi superioare şi arsuri pe faţă, membrele superioare, care a fost introdus la noi, în acest compartiment ca prim-ajutor. Conform ordinului, acest pacient s-a transferat la Spitalul de Arşi din Bucureşti pentru îngrijiri de specialitate", a spus dr. Gârbovan.

Medicii susţin că, de mai mulţi ani, au solicitat ultimilor doi manageri ai SCJ Mureş să investească în îmbunătăţirea condiţiilor pentru tratarea pacienţilor arşi, dată fiind adresabilitatea crescută, însă au impresia că intenţionat domeniul respectiv a fost ignorat.

Personalul medical specializat în îngrijirea pacienţilor arşi a primit o înştiinţare scrisă potrivit căreia prin Dispoziţia 826 din 7 mai 2019, Consiliul Judeţean Mureş, în subordinea căruia se află spitalul, a aprobat structura organizatorică şi organigrama SCJ Mureş şi că astfel "Compartimentul de chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă şi arşi" se modifică în "Compartiment de chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă", începând din data de 1 iunie 2019.

Angajaţii SCJ Mureş au angajat un apărător şi au deschis o serie de acţiuni în instanţă împotriva conducerii spitalului. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Oana Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)